Biserica de lemn din Budești Josani

Introducere

În plimbarea noastră prin Maramureș am ajuns și la biserica de lemn din Budești Josani. Știam 2 lucruri despre această biserică de lemn: este monument UNESCO și în biserica se află cămașa de zale a lui Pintea Viteazul. Să vedem ce am mai aflat.

Informații utile

Adresa: sat Budești, nr. 135, comuna Budești, jud. Maramureș ;

Program: 10:00-16:00 ;

Parcare: da

Date de contact: 0748 832 669;

Stare drum: bun dar cu multe curbe.

Cuprins

1. Introducere
2. Informații utile
3. Localitatea Budești Josani pe scurt
4. Istoricul bisericii de lemn
5. Descriere - biserica de lemn din Budești Josani
- 5.1 Arhitectura
- 5.2 Pictura
6. Pintea Viteazul
7. Vizită/Opinie
8. Galerie foto
9. Concluzie
10. Alte obiective turistice in zona

Localitatea Budești Josani pe scurt

Localitatea Budești, așezată pe Valea Cosăului, a fost menționată pentru prima dată în 1361, cu numele de Buthfalva de către regele Ludovic cel Mare.

Numele vine de la unul din fiii cneazului Locovoi, pe nume Bud, acesta fiind considerat și întemeietorul localității. De fapt, în localitate încă se mai întâlnesc nume ale vechilor familii nobiliare din zonă. Dacă tot suntem la nume putem adăuga că o parte din reperele din localitate poartă un alt nume celebru, Pintea.

Localitatea mai era cunoscută în trecut prin zăcămintele de minereuri neferoase și feroase, exploatate de austrieci și germani, dar și de aur, producția anuală fiind în trecut de 35-40 kg.

Ca în majoritatea localităților și în Budești existau instalații tehnice tradiționale cum ar fi batoze, mori, pive, vâltori sau locuri unde se prelucra lemnul. Din păcate, din cauza progresului tehnologic, nu au rămas exemplare ale acestor unelte.

Notă pentru mine și cititori: trebuie căutate mai multe informații despre Valea Cosăului și Țara Lăpușului.

Istoricul bisericii de lemn

Atenție! A nu se confunda cu biserica greco-catolică de la Budești Susani (are același hram - Sfântul Nicolae).

În sfârșit putem spune că avem un an sigur în care a fost construită biserica, anul 1643. Au fost două metode prin care a fost confirmat acest an:

data era inscripționată pe vechiul portal al bisericii;

la o cercetare dendrocronologică s-a descoperit că lemnul din care a fost construită biserica a fost tăiat în anii 1641-1642.

Aici trebuie să fac o remarcă. Am văzut niște materiale cum că această biserică a fost construită de greco-catolici. Am o întrebare pentru aceste persoane: cum pot construi greco-catolicii o biserică în 1643 când biserica greco-catolică a luat ființă în jurul anului 1700 (a fost un proces mai îndelungat - nu intru în detaliu că e mult de scris)? Faptul că biserica a trecut la greco-catolici e o chestie, dar nu a fost construită de greco-catolici.

Trecând peste asta, biserica de lemn a fost pictată la interior de Alexandru Ponehalschi în 1762, iar pictura altarului a fost realizată de Ianoș Opriș în 1812.

Alte intervenții de restaurare/refacere au fost realizate în jurul anului 1800 când s-au modificat anumite lucruri în naos și pronaos și s-au mărit ferestrele. În 1923 s-a înlocuit portalul vechi cu unul nou și în 1973 s-a schimbat învelitoarea.

Ultimele restaurări au fost realizate în 1999 și în 2007-2009 când s-a consolidat clădirea și s-a restaurat pictura parietală și icoanele.

Descriere - biserica de lemn din Budești Josani

Biserica de lemn din Budești Josani are hramul Sfântul Nicolae și se află pe un mic deal aproape zona centrală a satului. În jurul bisericii de lemn se află cimitirul iar intrarea se face printr-o poartă maramureșeană. Ea se află pe lista de monumente istorice și este una din bisericile de lemn din Maramureș care se află pe lista UNESCO.

Dimensiunile sunt generoase pentru o biserica de lemn din Maramureș construită în acea perioadă: înălțimea turnului este de 26 m, lungimea de 18 m și lățimea de 8 m.

Ca și materiale de construcții s-au folosit lemnul de brad și lemnul de stejar.

Arhitectura

Arhitectura este una clasică, biserica fiind formată din pronaos, naos și altar. Aceasta este structura dominantă pentru bisericile de lemn din Maramureș.

Ceea ce este de remarcat la această biserică este turnul clopotniță care are un balcon larg, iar la fiecare colț se află patru mici turnuri. Despre această particularitate arhitecturală am găsit mai multe tipuri de informații. De exemplu, unele persoane spun că aceasta este o particularitate pentru bisericile din Țara Lăpușului. Alți autori spun că acest tip de turlă se găsește mai mult la bisericile de piatra din Maramureșul Istoric și la bisericile din Transilvania și ar fi însemnat că în această localitate sfatul bătrânilor avea și drept de judecată.

Mai spun câteva rânduri despre pisania din portalul original și trecem la pictura interioară. De fapt o să pun un citat dat de Alexandru Baboș: "[Aceasta beserica], în [zilel]е lui pop[a Tinu]l și а l[u po]pa Grigo[rie a]u făcut nimeș [Ștefan Atanasie, Budești] 1643. Au plea[tit] [Lupea șu c’Ana … Renic Ionaș, Onița] Mari[ncaș] аu fo[st] Gozdă Ion meșter".

Pictura

Trecem la un subiect la care nu prea mă pricep, cunoștințele mele în domeniu și spiritul artistic sunt foarte limitate. După cum am spus pictura a fost realizată de Alexandru Ponehalschi (cel care a pictat și biserica de la Ieud Deal) și Ianoș Opriș. De fapt nu e chiar în totalitate adevărat.

În 1762, pictura icoanelor din tâmpla bisericii a fost reînnoită de faimosul zugrav, la fel și ușile împărătești. Autorii picturii din naos și pronaos nu sunt cunoscuți.

În pronaos sunt prezentate următoarele scene: Judecata de Apoi pe peretele estic și Patimile lui Iisus pe pereții vestic și sudic.

În naos sunt prezente scene din Vechiul Testament pe peretele nordic, peretele sudic fiind acoperit cu picturi cu scene din Noul și Vechiul Testament. Bolta naosului nu prezintă pictură.

Altarul este de factură barocă și aici voi da un citat din Anca Bratu: "În registrul superior al pereților sunt înfățișați evangheliștii și scene de jertfă, iar în cel inferior, sfinți ierarhi între arcade.”

Un alt element important ce trebuie amintit la pictură sunt icoanele. Există 29 icoane de lemn datate sec XVI-XVIII și câteva icoane de sticlă. Aici mai trebuie să amintim o icoană de lemn pictată de un alt autor Mykhail Popovych din Kolomyia.

Un element care diferențiază acest lăcaș de alte biserici de lemn din zonă este faptul că în pronaos se mai găsește cămașa de zale și coiful haiducului Pintea Viteazul.

Pintea Viteazul

Grigore Pintea sau Pintea Viteazul a fost un haiduc sau hoț care și-a avut baza de operații în zona Maramureșului.

Există două mari curente care descriu viața haiducului: unul legendar de haiduc care fura de la bogați și dădea la săraci și unul dat de documentele oficiale ale vremii în care era descris ca un hoț și tâlhar la drumul mare.

Nu o să intru în detaliu cu privire la viața lui , ci voi puncta anumite aspecte interesante și întrebări.

Prima întrebare ar fi următoarea: cum s-a transformat un hoț pe care maramureșenii l-au prins după ce a jefuit o cetate, într-un personaj de legendă în aceeași zonă a Maramureșului? Aici ar putea fi explicații diverse, inclusiv nerespectarea unor promisiuni date de autorități, ajutarea cu bani dată de Pintea oamenilor din sate și alte lucruri de acest gen.

O altă întrebare ar fi cea legată de versiunea pe care să o credem: Pintea cel care lupta pentru românii săraci din sate sau tâlharul descris de canalele oficiale din acea perioadă. Eu zic că ambele interpretări ar fi valabile din punctul de vedere al celor implicați: pentru autorități era un hoț iar pentru țărani era un erou. Acum să nu cădeți într-o capcană clasică și să credeți că dădea toți banii țăranilor și banda nu primea nimic. Oamenii erau destul de pragmatici în timpul ala. O remarcă aș avea totuși: ajuta țăranii în general, indiferent de naționalitate (și era ajutat în același mod).

O ultimă ideea ar fi dată de interpretarea filmului Pintea: acolo se spune că Pintea a cucerit Baia și a fost omorât într-o vale/pădure. Adevărul e că Pintea a fost omorât la poarta orașului în timp ce trupele conduse de el (care era aliat cu Francisc Rákóczi al II-lea) încercau să cucerească Baia. Bănuiesc că s-a vrut punerea unei mari reușite militare în dreptul unui haiduc.

Vizită/Opinie

Principalul obiectiv pe care doream să îl vizităm era biserica de lemn din Budești Josani. Mai există în apropiere și cealaltă biserică de lemn greco-catolică dar nu am avut timp să trecem și pe la ea.

Am oprit mașina în fața primăriei. Biserica este pe un deal în apropiere. Gardul mi se pare refăcut dar din păcate panourile în care se promovează meșterii locali sunt șterse.

Intrăm în curte printr-o poartă maramureșeană și mergem prin cimitir spre biserică. Nu vreau să par răutăcios dar acele morminte parcă au fost părăsite. Poate chiar nu mai sunt oameni ca să aibă grija de ele.

Dăm roata bisericii, văd structura specifică bisericilor de lemn din Maramureș, cu grinzile îmbinate coadă de rândunică, mă uit puțin la turnurile de la clopotniță și intru în biserică. Acum că am intrat în destule biserici maramureșene pot spune că, deși par asemănătoare, senzația din interior este diferită în fiecare din ele.

Aici mi s-a părut a fi o biserică joasă și mică (teoretic nu ar trebui să fie așa), cu pictură mai ciudată sau poate asta mi s-a părut din cauza icoanelor. Am înțeles că unele dintre ele au și o nuanță de catolicism prin ele.

În schimb eu căutam zalea și coiful. Ei bine acesta este într-un loc destul de ferit ochilor, la intrare pe stânga. Și mi s-a părut că ansamblul (dacă pot spune așa) este destul de mic. Am înțeles de la femeia care era acolo că, în momentul în care s-a dorit filmarea unei scene din Pintea, Florin Piersic a dorit să poarte această cămașă pentru autenticitate (mda, autentic 100% filmul) numai că actorul nu se putea mișca cum trebuie în armură și s-a renunțat la idee.

Parcă doamna a mai arătat și un steag a lui Rákóczi (nu îmi aduc aminte exact) și ni s-a mai spus detalii cu privire la icoane. Mie mi s-a părut în schimb interesant florile care existau pe unul din pereții din biserică.

După alte explicații spuse pe scurt am decis că este timpul să mergem spre următorul obiectiv turistic.

Galerie foto

Concluzie

Biserica este una interesantă iar cămașa de zale și coiful o fac și mai atractivă. Dacă doriți să puneți în repertoriu o biserică UNESCO care îți dă o senzație deosebită ar trebui să o puneți pe lista obiectivelor turistice de vizitat din Maramureș.