Catedrala Mitropolitană din Iași
Introducere
Supranumită și Catedrala Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, această biserică este una din cele mai mari biserici din țară și se află pe lista monumentelor istorice din România. A fost construită în două etape, procesul de construcție durând peste jumătate de secol. Este această biserică atât de impresionantă pe cât pare? Să aflăm!
Informații utile
Localizare: Iași, Bd. Ștefan cel Mare, nr. 16;
Hramul: Sfânta Parascheva, Întâmpinarea Domnului, Sf. Mare Mucenic Gheorghe;
Sfințire: 23 aprilie 1887;
Stil arhitectonic: neo-renascentist și baroc;
Arhitect: Alexandru Orăscu;
Pictor: Gheorghe Tăttarescu;
Istoric - Catedrala Mitropolitană din Iași
Putem spune că această biserică a avut două începuturi. Să vă explic. Actul de naștere a construcției este decretul (hrisovul domnesc) dat de domnitorul Moldovei Ioan Sandu Sturdza în 1826, biserica fiind așezată pe ruinele a două biserici mai vechi: biserica Albă de sec. XV și biserica Stratenia din secolul al XVII-lea. De construcția bisericii s-a "ocupat" mitropolitul Veniamin Costachi. Lucrările au început propriu-zis în 1833 pe baza planurilor arhitecților vienezi Johann și Gustav Freiwald. Biserica trebuia să fie în stilul neoclasic.
Din păcate lucrările au fost întrerupe în 1842 din mai multe motive. Un motiv ar fi o greșeală de proiectare . Această greșeală a produs probleme serioase la structura de rezistență a turlei care nu putea să țină cupola centrală. Acest fapt a dus la prăbușirea cupolei la aproximativ 15 ani de la întreruperea lucrărilor.
Urmează începutul numărul doi. În 1880 încep lucrările la biserică după un plan nou realizat de rectorul Universității din București, care schimbă arhitectura bisericii prin înlocuirea cupolei centrale cu un sistem de patru bolți despărțite de arce transversale.
La sfințirea catedralei au participat regele Carol I și regina Elisabeta. Pe pisanie este scris următorul text: "Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu al șaselea, împodobindu-se și înzestrându-se cu vase sfinte, candele de argint, policandre, odoare și veșminte prețioase, precum și cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri..."
Arhitectura Catedralei Mitropolitane
Nu prea mă pricep la stiluri de arhitectură și nici nu am găsit informații care să mă lămurească în această privință. Voi prezenta în felul meu, cu nedumeririle de rigoare.
Catedrala este o clădire monumentală construită în stilul neoclasic. Aici vine o mică nedumerire cu privire la influențe (inspirații) din formele târzii ale Renașterii italiene în sensul că există o perioadă îndelungată la nivel de timp și spațiu între cele două stiluri.
Elementele decorative sunt dominate de stilul baroc. Clădirea are un plan dreptunghiular cu patru turnuri în colțurile sale.
Dimensiunile catedralei mitropolitane sunt următoarele:
- 56,7 m lungime;
- 34,15 m lățime;
- 52,92 m înălțime (la nivelul turnurilor).
Fațada estică (ceea ce vedeți cum intrați în curtea bisericii sau din stradă) prezintă șase coloane corintice, deasupra lor fiind un basorelief.
Fațada vestică are opt coloane separate de intrare care susțin un balcon. Dacă vă depărtați puțin de biserică veți vedea bolta balconului realizată din mozaic. Deasupra balconului se află statuia Sf. Gheorghe.
Pictura Interioară
Catedrala Mitropolitană din Iași a fost pictată de Gheorghe Tattarescu. Pictura are o influență occidentală, în special al neoclasicismului italian. Acest lucru se datorează studiilor făcute de pictor la Academia di San Luca din Roma.
În acest fel pictura se aliniază stilului arhitectural occidental în care este construită biserica. Interesantă este modalitatea prin care pictorul a dorit să își semneze opera de artă: un autoportret disimulat în ornamentica peretelui aflat în stânga, aproape de catapeteasmă.
Catapeteasma
Dacă la arhitectură și pictură mai înțeleg ceva la catapeteasmă mă uit la descriere ca curca la lemne. Am prins că este făcută în lemn de tei cu foarte multe elemente florale care țin de stilul bizantin iar pictura a fost realizată în tehnica picturii în ulei. Pentru alte detalii sau o descriere amănunțită vă las un link către site-ul Catedralei Mitropolitane din Iași.
https://ansamblulmitropolitaniasi.ro/catapeteasma-catedralei
Vitraliile
Nu pot spune că vitraliile au o poveste interesantă. Le amintesc pentru că la acea vreme erau un record la nivelul dimensiunilor avute. Acestea au fost comandate și dăruite bisericii de către regele Carol I.
Sfânta Cuvioasă Parascheva
Moaștele Sf. Cuvioase Parascheva se află în această biserică. Am zis că este necesar să spun unele lucruri si despre acest lucru.
Ea s-a născut într-un sătuc din Tracia pe nume Epivata, aflat lângă Constantinopol. Familia din care provenea era bogată și a avut parte de o viață liniștită. Asta până într-o zi în care se duce la biserică și aude următoarele cuvinte: "Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice Crucea sa și să urmeze Mie" (Luca 9, 23 )"
De aici începe o viață destul de tumultoasă. Fuge de acasă și ajunge la Constantinopol unde se roagă la toate bisericile de acolo și ascultă învățămintele preoților. Apoi a plecat spre altă localitate unde a rămas la o mănăstire/biserică timp de cinci ani unde a avut o viață destul de dificilă.
Ascultând cuvântul Domnului a mers la Ierusalim și după ce s-a rugat și a umblat prin toate Locurile Sfinte s-a retras la o mănăstire din deșert. Se întoarce în locurile natale și moare destul de tânără (avea mai puțin de 30 de ani).
Din punctul meu de vedere viața ei a fost un calvar autoindus. Bănuiesc că greutățile trăite au dus la o moarte prematură.
Dacă în viață nu pot spune că s-a întâmplat ceva deosebit (bănuiesc că cel puțin jumătate din măicuțele de la mănăstiri ar putea să fie sfinte), în schimb la moaște este o altă poveste.
Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva
Trupul a fost descoperit în urma unei întâmplări ciudate. Este vorba de un vis în care i se spune unui călugăr să scoată trupul sfintei din mormânt, ea fiind așezată lângă un răufăcător. Trupul nu putrezise fiind în stare foarte bună. A fost dus pe la diverse biserici și mănăstiri unde a început să realizeze miracole de diferite forme. În acest fel moaștele au devenit foarte populare pentru credincioșii din zona Balcanilor.
Ele au fost mutate de mai multe ori (localitățile unde erau fiind cucerite de turci) până a ajuns la Constantinopol. De acolo moaștele sunt dăruite lui Vasile Lupu de către Patriarhia de la Constantinopol ca urmare a plătirii datoriei avute de aceasta către turci. Prima dată moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost așezate la biserica Sfinții Trei Ierarhi. Au fost mutate într-un paraclis unde au supraviețuit unui incendiu care a făcut scrum totul în jur, fiind mutate ulterior în noua Catedrală Mitropolitană din Iași. Cam așa a ajuns Sfânta Parascheva la Iași.
Mitropolia Veche -Biserica Sfântul Gheorghe
Acum să spunem câteva cuvinte despre biserica de lângă Catedrala Mitropolitană din Iași. Aceasta trece de cele mai multe ori neobservată dar are un istoric interesant și este păcat să nu aflăm unele informații despre ea.
Vechea catedrală a fost construită cu mai mult de un secol înaintea actualei Mitropolii. Nu se știe exact anul construcției deoarece nu există o pisanie care să ateste acest lucru. În schimb sunt anumite documente care atestă perioada în care biserica era în construcție.
Citind informațiile despre biserică am descoperit niște lucruri interesante.
De exemplu Mitropolia Moldovei a fost în aceeași curte cu mult înainte de construirea actualei biserici. Întâi rolul a fost dat bisericii Stratenia, apoi a fost mutată la biserica Sfântul Gheorghe Vechi, urmând să fie mutată încă odată la actuala biserică.
Acest lucru s-a întâmplat din cauza cutremurelor, incendiilor, degradării și alte motive de acest gen.
Un alt lucru interesant pe care l-am citit este dat de hramul bisericii. După ocuparea nordului Moldovei și al Bucovinei de către austrieci aceștia au dorit confiscarea pământului mănăstirilor din zona ocupată. Cum vechea reședință mitropolitană era la Suceava aceștia au vrut să ia și pământurile de acolo. Mitropolitul din acea perioadă a argumentat că la mutarea Mitropoliei la Iași pământurile și-au schimbat și ele stăpânul și cum noua mitropolie avea același hram cu cea veche austriecii nu au putut să ia pământul (pământul nu aparținea unei biserici care era localizată în zona ocupată)
Un ultim cuvânt mai spun și apoi închei. Dacă în noua mitropolie sunt moaște de sfinți, în vechea mitropolie sunt foarte multe morminte ale unor importante personaje din lumea religioasă (mitropoliți, preoți, episcopi) dar și ale unor personaje din istoria locală (hatmani sau fiice ale unor domnitori).
Vizită/Opinie
Am ajuns la Catedrala mitropolitană din Iași într-o zi destul de mohorâtă. Biserica este impresionantă la prima vedere. Totul este organizat și curat.
Ca la orice biserică mare unde sunt și foarte mulți turiști am găsit la poartă niște cerșetori sau sărmani care cereau ceva de pomană.
În stânga am văzut că mai este o biserică în aceeași curte. Trebuie să fac o notă: în această curte se află ansamblul mitropolitan nu doar catedrala. În aceeași curte am mai observat reședința mitropolitană care se află în partea stângă, cancelaria mitropolitană, biblioteca și căminul monahal.
După ce am observat clădirile și curtea cam prea betonată după gustul meu am intrat în biserică. Am văzut câteva persoane așteptând la moaștele Sfintei Parascheva, m-am așezat pe un scaun din biserică și după ce mi-am pus gândurile în ordine am început să observ și să îmi pun întrebări.
Prima și cea mai importantă: de ce se înghesuie lumea pe 14 octombrie la moaște când pot veni tot timpul anului? În sensul că nu am nimic împotrivă cu gestul de a te ruga sau a crede că acele moaște vor avea un rezultat benefic asupra sănătății, norocului sau orice problemă pe care o are credinciosul în viață. Problema mea e că văd cum oamenii se calcă în picioare ca și cum minunile și rugăciunile se întâmplă într-o singură zi. Dacă vrei să cinstești acea persoană o poți face în fiecare zi prin fapte bune, rugăciune și urmând principiile creștine.
Dar na, poate sunt eu defect. La un moment dat chiar am intrat în conflict cu ceva persoane care spuneau că un criminal care se căiește și se roagă va ajunge în Rai iar un om care face fapte bune și ajută dar nu merge foarte des la biserică nu va ajunge.
Am rămas pe gânduri puțin, am ridicat privirea, am văzut pictura (dar nu am văzut detaliile). Pur și simplu frumusețea bisericii a fost estompată de o dilemă umană. Pentru mine asta este un lucru bun atunci când merg la o biserică: am diverse trăiri pe care nu le experimentez în viața de zi cu zi.
Concluzii
Biserica în sine este impresionată, atât ca arhitectură cât și din punct de vedere istoric. Dacă doriți să vă rugați la moaștele Sfintei Parascheva o puteți face pe tot parcursul anului, nu doar în octombrie când este foarte multă aglomerație.
Pot spune că vizita la aceasta biserică mi-a adus aminte de niște întrebări la care încă nu am găsit răspuns. Voi ce ați simțit?