Cimitirul Vesel din Săpânța - povestea oamenilor
Introducere
Cimitirul Vesel din Săpânța este un obiectiv foarte popular din Maramureș. Acesta a fost unul din obiectiv turistice vizitate în timpul excursiei din Maramureș. Să vedem ce am descoperit la cimitir și de ce cred că denumirea este parțial greșită.
Informații utile
Adresa: Săpânța 437305
Program: 8:00- 20:00;
Parcare: Da (aglomerată);
Preț: 5 lei adulți;
4 lei - copii și pensionari;
Stare drum: bună
Stan Ioan Pătraș
Povestea cimitirului vesel pleacă de la un om, Stan Ioan Pătraș, cel care a avut ideea realizării unor cruci diferite pentru cimitirul din sat.
Stan Ioan Pătraș s-a născut în anul 1908, iar în timpul Primului Război Mondial rămâne orfan. Ca să se întrețină el începe să sculpteze cruci de lemn. Anul 1935, momentul în care un prieten moare înecat, reprezintă data în care sculptorul începe să pună pe cruci poeme scurte, satire sau povești de viață.
La început realiza puține cruci, munca fiind grea. În timp, perfecționându-și stilul, adăugând și diverse culori, acesta a reușit să realizeze aproximativ 700 de cruci până în anul 1977, an în care se stinge din viață.
Meșteșugul a fost preluat de ucenicul lui, Dumitru Pop Tincu. Trebuie să spun că Stan Ioan nu a realizat doar cruci. Fiind un sculptor și pictor priceput acesta a realizat troițe, porți maramureșene, scaune, cuiere și alte obiecte care se găsesc în casă.
Descriere Cimitirul Vesel din Săpânța
Cimitirul Vesel este mai mult un muzeu în aer liber. Crucile sunt realizate din lemn de stejar, lăsat la uscat câțiva ani, ca mai apoi să fie cioplit și pictat cu mare grijă.
Modelul crucilor este gândit de Dumitru Pop Tincu în funcție de locul unde va fi îngropată persoana în cauză. Aici fac o mică paranteză: dacă într-un cimitir se ține cont de arhitectura zonei nu știu de ce nu se ține cont și în orașe (în sensul să nu mai avem blocuri de sticlă lângă clădiri din 1800).
Crucile sunt colorate în majoritatea timpului în culoarea albastră. Acum am aflat că pe lângă albastrul de Voroneț, există și albastru de Săpânța.
Care este simbolistica culorilor și a imaginilor de pe cruci?
Culorile nu sunt alese la întâmplare, fiecare având un rol în povestea spusă. Avem următoarele culori:
- albastru - cerul, speranță, libertate;
- roșu - pasiunea;
- galben - fertilitatea;
- verde - viața;
- negru - moartea.
Imaginile sunt în general reprezentări ale meseriei sau activității principale pe care a avut-o cel care a decedat. La aceasta se adaugă și felul în care l-a cunoscut Dumitru Pop. Majoritatea imaginilor sunt realizate în basorelief.
După cum s-a observat și la Muzeul Țărăncii Române, în Maramureș se păstrează obiceiul de utilizare a simbolurilor pentru a exprima unele idei. Pe cruci există astfel de simboluri cum ar fi porumbeii albi pentru sufletele celor decedați, rozeta soarelui, negrul a fost utilizat uneori în momentul în care s-a produs un accident.
De fapt tot cimitirul vesel este un simbol. Este un presupus obicei al dacilor care aveau o atitudine veselă în fața morții. Ei se bucurau pentru că ajungeau alături de Zalmoxis. Dar despre asta voi povesti mai mult când scriu despre vizită.
Mesaje pe crucile din Cimitirul Vesel din Săpânța
Un mesaj scris pe o cruce/piatră funerară se numește epitaf (mai învățăm și noi cuvinte noi). Majoritatea epitafurilor din Cimitirul Vesel prezintă viața oamenilor, meseriile lor, felul în care au murit sau modalitatea în care erau cunoscuți în sat.
Voi lăsa mai multe epitafuri, 2 fiind foarte cunoscute.
Epitaful soacrei
Epitaful soacrei (aflat lângă biserică pe aleea principală). Greșelile gramaticale sunt prezente pe majoritatea crucilor din cimitir, fiind folosite inclusiv unele regionalisme sau arhaisme. Acest lucru aduce un farmec aparte cimitirului.
"Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și citea ea
Voi care treceți pe aici
Încercați să no treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi cu gura pă mine
Da așa eu moi purta
Ca-napoi n a inturna
Cei care citiți aici
Ca mine să nu pățiți
Soacră bună vă găsiți
Cu ea bine să trăiți"
Epitaf Stan Ioan Pătraș
Epitaf Stan Ioan Pătraș - acesta este cel care este scris pe cruce. S-ar putea ca el să fi fost mai mare la bază.
"De cu tînăr copilaș
Io-am fost Stan Ion Pătraș
Sa mă ascultaț oamenii buni
Ce voi spune nus minciuni
Cîte zile am trăit
Rău la nime nam dorit
Dar bine cît am putut
Orișicine mia cerut
Vai săracă lumea mea
Ca greu am trăit în ea"
Epitaf tragic
Epitaf tragic - un om care a murit într-un accident de muncă.
"În lume cât am trăit
Pop Gheorghe m-am numit
Vă uitați bine la mine
Ce-am pățit no pățit nime
La carieră am lucrat
O stâncă a explodat
Trupu mi la sfărămat
Si viața mi-a luat
Hai Ilea nevasta me
Mai chemat prea repede
Dar la casa noastră-n sat
Două fetițe-am lăsat"
De fapt majoritatea epitafurilor exprimă durere, suferință, greutăți sau povești de viață.
Vizita/Opinie
Când am ajuns la acest obiectiv turistic am zis că o să citesc multe lucruri amuzante. Am fost avertizat că nu e chiar așa dar trebuia să mă conving.
Când am intrat în cimitir am fost întâmpinat de foarte multe cruci viu colorate. Aceste culori îți ridică starea de spirit și te face să te gândești la lucruri pozitive. Am observat că majoritatea crucilor erau realizate din lemn (am aflat după că e lemn de stejar) .
Am început să fac și eu ce face toată lumea într-un cimitir vesel - am început să citesc mesajele. Din păcate partea veselă a cimitirului se termină la culori și la 2-3 cruci cu mesaje mai amuzante sau cu satire. Majoritatea mesajelor de pe cruci povestesc viața celui decedat, descriu scene din viața lui sau modalitatea cum a murit. Aici te lovește realitatea și îți dai seama că majoritatea oamenilor au avut o viață simplă, au muncit din greu pentru a întreține familia existând și persoane care au decedat în accidente tragice.
În opinia mea, ideea din spatele acestui cimitir este mult mai profundă. Ea descrie povestea omului în general. În viață avem atât momente vesele și bucurii (exprimate de crucile viu colorate), dar și momente triste sau regrete (mesajele de pe cruci - scrise în versuri).
Acest dualism este prezent și pe peretele bisericii: aici sunt prezente imagini cu locuitori din Săpânța îmbrăcați în straie de iarnă și straie de vară. Știu că aceasta ar putea să fie doar o coincidență, dar le-a ieșit.
Dacă tot a venit vorba de biserică aceasta era încă în construcție, pictura nu era terminată.
Ce am mai observat în cimitir?
Păi existența unui magazin de suveniruri, iar dacă mergi până în spate vei vedea niște chestii foarte interesante (bănuiesc că e un ritual de înmormântare dar nu sunt sigur). De exemplu pe un mormânt erau foarte multe candele iar la alte 2 morminte erau puse niște cruci care zici că aveau beteală sau pini de brad și care aveau foarte multe flori.
Din păcate am mai observat că unele cruci nu sunt îngrijite, iar pe altele nu se mai vede mesajul scris. Aș prefera ca taxa de intrare să fie mai mare, iar banii să se folosească la restaurarea crucilor vechi din Cimitirul Vesel.
Galerie foto
Concluzie
Cimitirul Vesel din Săpânța este un loc unic în țară care merită vizitat. Nu vă faceți speranțe că veți găsi foarte multe poezii vesele sau povești ironice. Singurul lucru vesel din cimitir este dat de crucile viu colorate. În rest găsiți o reprezentare în cuvinte a vieții avute de oamenii care au trăit în Săpânța.