Episcopia Romano-Catolică din Iași

Introducere

Dacă iei la pas Bulevardul Ştefan cel Mare și Sfânt treci și pe lângă Episcopia Romano-Catolică de Iaşi. Am zis că nu strică să intrăm și să vizităm încă un obiectiv turistic. Nu știam atunci că voi da peste un mare mister. Oare care este acest mister?

Informații utile

Adresa: Strada, Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt 26, Iași 700064;

Preț: gratis;

Program vizită: Nu am văzut;

Parcare: nu;

Telefon episcopie: 0232/212003.

Cine sunt catolicii din Moldova?

Prima întrebare pe care mi-am pus-o e de unde vin catolicii din Iași. Știam că este o comunitate catolică în Moldova de la vizita papei la Iași, dar nu îmi dădeam seama de ce sunt catolici pe acolo. Și am început să citesc. Ce am descoperit: multe teorii și controverse.

Ceea ce voi scrie este opinia mea și ce am înțeles eu după câteva zile de căutat și citit informații. Sunt atât de multe lucruri de studiat și înțeles încât nici cei care scriu pe tema asta nu pot spune că au toate informațiile. Pentru mai multe detalii v-as ruga să căutați cărți sau informații suplimentare. Eu voi scrie doar pe scurt ce am înțeles.

Spus într-o singură propoziție, catolicii din Moldova se numesc ceangăi. Pot spune că și această afirmație poate fi considerată controversată pentru că nu se poate numi o populație cu termenul "ceangăi", cuvântul venind de la secui/unguri (știu că sunt diferiți) și înseamnă persoană străină.

Există foarte multe teorii cu privire la originile acestui grup. După câte am citit sunt nu mai puțin de 11 teorii. Le voi enumera dar nu le voi aborda pe toate. Avem așa: teoria originii turcice cu subdiviziuni (avare, cumane, hunice, khazare și pecenege), maghiară - orientală, maghiară - occidentală, secuiești, germane, românești.

Urmează o altă problemă: ceangăii nu se găsesc doar în Moldova fiind prezenți și în Dobrogea, zona Ghimeș sau Țara Bârsei.

Acum știind de teoriile și pe unde se află să vedem puțin cum au sosit pe aici. La începutul statelor medievale românești (perioada aia în care nu se cunosc foarte multe informații), se pare că în Moldova și în Țara Românească au pătruns grupuri de sași, unguri și secui și au format comunități în diverse zone din cele două regiuni. Dacă în Țara Românească acest episod s-a consumat destul de rapid, în Moldova el a continuat de-a lungul secolelor.

În opinia mea, această migrație a fost la început o migrația a sașilor și ungurilor. După ce aceștia au fost asimilați de populația locală a urmat o nouă tranșă de emigranți secui ca urmare a pierderii unor drepturi sau din cauza unor masacre. Partea românească a ceangăilor ar veni de la munca depusă de diverși misionari în zonă. La asta se pot adăuga catolici având alte origini (de exemplu polonezi).

Au existat și recensăminte de-a lungul timpului în care s-a văzut evoluția populației catolice din Moldova. Spre surprinderea mea unele orașe cunoscute astăzi au avut într-o anumită perioadă o comunitate catolică (și uneori maghiară) destul de mare. Ca și exemple pot da orașele Huși, Vaslui, Bârlad sau Galați.

Pe lângă faptul că erau minoritari într-o zonă puternic ortodoxă, catolicii din Moldova au fost afectați și de diverse curente reformiste care și-au făcut apariția în lumea catolică. De exemplu, există o teorie prin care numele orașului Huși ar veni de la husiți, care au fost alungați din Ungaria.

Sunt multe de spus despre populația catolică din Moldova dar mă voi opri aici. Urmează modul în care a evoluat biserica catolică în Moldova

Scurt istoric al bisericii catolice în Moldova

Întâi trebuie să spun că dacă auziți vreodată termenul de dieceza, acesta este echivalentul unei episcopii. Spun asta pentru că veți găsi acest termen în zona romano-catolică.

Prima episcopie catolică din Moldova a fost cea de la Milcov. Aici au fost botezați o parte din cumani. Episcopia a fost distrusă de invazia tătară. Urmează episcopia romano-catolică de la Siret, deschisă în special pe filieră politică (domnitorul de atunci al Moldovei a trecut la catolicism pentru a avea relații mai bune cu Polonia). Aceasta a fost dărâmată de fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb.

Urmează episcopia de la Baia, un important centru urban din Moldova. Asta până la bătălia de la Baia când este arsă localitatea cu tot cu biserică de Ștefan cel Mare. Cred că a avut destul de mare necaz pe unguri atunci, Baia fiind o localitate unde se afla o populație maghiară destul de numeroasă.

După distrugerea episcopiei, pe o perioadă de aproximativ un secol, în Moldova nu mai există o instituție de acest gen. Se înființează episcopia Bacăului în secolul XVII, iar în secolul XIX se înființează Episcopia Romano-Catolică de Iaşi.

În perioada comunistă, dieceza de Iași nu a avut episcop. În 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe administratorul diecezan Petru Gherghel ca episcop de Iași.

Să trecem la vizită. Avem de vizitat două catedrale.

Episcopia Romano-Catolică din Iași 1

Vizită/Opinie

Când intri să vezi catedrala din Iași prima dată te duci la Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași. Construcția la această catedrală a început în 1990 și s-a terminat în 2005. Dacă istoria ei nu este interesantă, nu același lucru se poate spune despre arhitectură.

Catedrala este de formă circulară cu 24 de ogive și o cruce în partea centrală a cupolei. Nu prea vezi o astfel de arhitectură la bisericile din România. Lucru care m-a impresionat cel mai mult a fost jocul de lumini făcut de vitralii, ferestre și formă. Eu nu am mai văzut o biserică luminată în acest fel. Parcă era vie.

Dacă în bisericile ortodoxe și catolice există o solemnitate nescrisă, în această biserică totul este vesel, luminos și colorat.

Mai în spate se află catedrala veche. Este destul de mică ca dimensiuni. De fapt acesta a fost motivul pentru care s-a construit o nouă catedrală.

A fost construită în sec. XVIII, iar la construcția ei a contribuit financiar și prințul rus Grigori Potemkin. Spre deosebire de catedrala nouă aici simți solemnitatea și liniștea momentului.

Biserica are trei altare de marmură confecționate la Roma și Padova cu marmură adusă de la Veneția. Această catedrală a luat rolul de necropolă episcopală, aici fiind îngropați 15 episcopi sau preoți romano-catolici.

Concluzie

Bisericile vizitate mi-au lăsat impresia unei contradicții. Poate e vorba și de mentalitatea din perioada în care au fost construite. Pentru mine această vizită mi-a dat posibilitatea să citesc despre controversele legate de catolicii din Moldova. Pentru alții poate reprezintă solemnitatea rugăciunii sau bucuria culorilor din interior. Fiecare are ceva de câștigat sau învățat când vizitează această biserică.

Obiective turistice în zonă

Episcopia Romano-Catolică din Iași 2

Mănăstirea Trei Ierarhi

Viziteaza manastirea
Episcopia Romano-Catolică din Iași 3

Catedrala Mitropolitana

Viziteaza catedrala
Episcopia Romano-Catolică din Iași 4

Mănăstirea Golia

Viziteaza manastirea
Episcopia Romano-Catolică din Iași 5

Obiective turistice din Iași

Ce vedem in Iasi

Categorii de articole de pe blog

cetatea fagaras

Obiective turistice

Vezi obiective turistice
Episcopia Romano-Catolică din Iași 6

Trasee turistice

Vezi trasee turistice
Zilele cetatii Targoviste

Evenimente

Vezi Evenimente
Click to access the login or register cheese