Expozitia spațială internațională - merită să te duci la un astfel de eveniment?

Sunt 2 variante de răspuns la această întrebare: 

Da
Pentru copii
NU
Pentru adulți

Cuprins

Așteptări de la expoziția spațială

E adevărat că m-am dus și eu cu anumite așteptări la această expoziție. Nu credeam că mă voi urca într-o rachetă dar la prețul plătit (65 lei în weekend ,55 lei în timpul săptămânii) nu mă așteptam să parcurg toată expoziția în 20 de minute. La ce mă așteptam:

– timp de parcurgere al expoziției peste 1 oră;

– informații detaliate despre rachete, istorie, misiuni;

– filmulețe și interviuri cu personalități (ceva ce nu se găsește pe internet);

– posibilitatea de a urca într-un modul ;

– o machetă funcțională a unui panou de comandă și control (sau a unei capsule);

– posibilitatea de a îmbraca un costum (prima oară mă gândeam și la un simulator de mers pe lună cu gravitație redusă dar mi-am zis că m-am uitat la prea multe filme);

Prima secțiune a expozitiei - o scurtă istorie a explorării spațiului

Începem vizita trecând printr-o zonă în care se vede un obiect ciudat. Este un model de „rachetă” imaginat de Jules Verne. Pentru cei care nu cunosc, acest autor a scris romanul „De la Pământ la Lună” în anul 1865 făcând și unele calcule care au fost destul de aproape de adevăr. În acel an mulți oameni spuneau că Pământul este plat iar Jules Verne își imagina o călătorie pe lună. Corectie, am greșit perioada….mulți oameni cred că pământul este plat…în anul 2019.  Nu mă credeți? – pentru o porție bună de râs căutați pe internet și descoperiți magnitudinea prostiei umane. 

Dar să ne întoarcem la expoziție. Urmează modelul rachetei lui Robert Goddard ( să nu vă așteptați la explicații detaliate) și câteva jurnale și foi cu calcule. Și să nu uit – niște filmulețe puse pe mut care rulează pe anumite ecrane.

Racheta vagon
Macheta racheta

Secțiunea rusească (URSS)

Costum expozitia spatiala
Macheta Sputnik
Desen racheta

Ce e important în această secțiune? Sputnik și Yuri Gagarin.
Să o luăm pe rând.
Sputnik a fost primul satelit artificial al Pământului. A fost lansat pe 4 octombrie 1957 de pe cosmodromul de la Baikonour. Avea 58 cm diametru și 4 antene prin care emitea unde radio captate de stațiile de pe Pământ dar și de radio operatori amatori din întreaga lume.

Au urmat și alte lansări de sateliți Sputnik: în Sputnik 2 a fost lansată cațelușa Laika, iar în Spurnik 5 a fost lansată o mini grădină zoologică cu câini, șoareci, șobolani și diverse plante. Toate animalele lansate în această misiune spațială au revenit vii pe Pământ , spre deosebire de Laika unde modulul nu a fost gândit pentru întoarcerea în siguranță a cațelușei pe Pământ.

Yuri Gagarin a fost primul om ajuns în spațiu pe 12 aprilie 1961 realizându-se astfel un nou pas în cursa de cucerire a spațiului. Astronautul a murit într-un accident aviatic când se afla la comanda unui MIG-15.

Din păcate, la expoziție găsim foarte puține informații despre aceste misiuni. Mai multe informații găsiți pe Wikipedia. Ca și modele, găsim un model de Sputnik și niște costume spațiale (poate am ratat ceva exponate, dar de acestea îmi aduc aminte).

De ce este importantă această secțiune? Datorită reușitelor avute de URSS prin aceste misiuni, în SUA se înființează 3 programe foarte importante: DARPA, NASA și legea National Defense Education Act prin care se mărea finanțarea pentru cercetările în domeniul științific în SUA.

Sectiunea SUA

Ajungem și la programul spațial american prezentat la Expoziția spatială. NASA a fost înființată la 29 iulie 1958 ca răspuns la progresul înregistrat de URSS în domeniul spațial prin trimiterea primului satelit în spațiu.

Primul program a fost avionul rachetă X-15. Acesta deține recordul mondial pentru cea mai mare viteză realizată de o aeronovă cu motor, cu o viteză maximă de 7273 km/h. Două zboruri cu acest avion au fost clasificate ca zboruri spațiale pentru că au depășit limita de 100 km altitudine.

Un alt proiect îl reprezenta proiectul Mercury care avea ca obiectiv principal lansarea unei persoane pe orbita Pământului. Acest lucru se realizează în mai 1961 când astronautul Alan Shepard a devenit primul american în spațiu cu un zbor suborbital de 15 minute. Acest zbor a fost realizat cu 1 lună mai târziu decât zborul realizat de Yuri Gagarin.
Programul Apollo sau programul care avea menirea de a duce un om pe Lună.

A fost unul din cele mai scumpe programe științifice americane care a costat peste 20 mld dolari (218 mld dolari la valoarea curentă a dolarului) dar, și-a atins obiectivul și a dus oameni pe Lună. Există teorii că oamenii nu au ajuns pe Lună dar să presupunem că au ajuns.

Acum să trecem la ce vedem la expoziție. O să enumăr unele dintre obiectele expuse și fotografiate de mine:

– diverse modele de rachete americane;
– capsula de antrenament Casper;
– aparat foto;
– cască, tacâmuri, și hrana astronauților;
– o rolă de film cu Pământul fotografiat din spațiu;
– modul cabinet presurizare camera de ardere;
– model carlingă navetă spațială;
– model sistem de control naveta spațială ;
– informatii sumare la fiecare obiect (si cand zic sumare la nivel de muzeu de sumare);
și alte câteva obiecte.
Mai avem voie să atingem o piatră de pe Lună și….cam atât.
La ieșire ai câteva jocuri pentru copii (cele de pe calculator cu simulatoare de avioane sunt mult mai bune în opinia mea) plus un giroscop, totul contra cost (7 lei tura).

Galerie Foto

De ce m-am simțit păcălit și de ce consider expoziția foarte slabă (pentru adulți)

  1.  Datorită filmulețelor de promovare puse pe pagina oficială de facebook se creează impresia că e mult mai interactivă – în sensul că poți să te îmbraci în anumite costume (nu spațiale dar ceva cu însemne NASA), poți să intrii în capsulă și poate să îți explice cineva ce face un buton  – găsești interactivitate foarte puțin la final și cam atât. 
  2. Foarte puține exponate – nu poți să nu faci comparația cu un muzeu. Aici eu cred că sunt  puțin peste 100 de exponate când un muzeu are câteva mii cel puțin.
  3. Valoarea exponatelor – machetă făcută în 2011 (asta aflat dintr-un reportaj că acolo nu scrie așa ceva) niște părți ale unor costume spațiale, niște jurnale și câteva obiecte din diverse misiuni. Ceea ce ar trebui să fie piesa de rezistență, bucata de Lună e de fapt dintr-un asteroid căzut în Sahara. După câte am citit astronauții care au ajuns pe Lună au luat sute de kg de materiale și ei îmi dau o bucată ajunsă în Sahara.
  4. Informațiile prezentate sunt pentru copii de 12 ani. O persoană pasionată ar găsi mai multe informații pe Wikipedia. Nu am înțeles de ce au pus niște filmulețe vechi pe niște ecrane fără sonor și fără  explicație.
  5. Luminile – poate sunt subiectiv dar amplasarea luminilor lasă de dorit. Nu prea poți citi informațiile iar rachetele le vezi pe jumătate.
  6. Suveniruri și activități de sfârșit. În afară de giroscop, restul de simulatoare zici că sunt dintr-o sală de jocuri anii ’90. Știti avioanele alea în care puneți copiii să se dea la târguri sau la mare – aici se găsesc variantele cu monitoare. Am zis și suveniruri – care suveniruri – nu există.
  7. Raportul calitate-preț. Fac o singură comparație. Această expoziție costă între 50 și 80 lei de persoană cu câteva exponate. Muzeul Militar unde găsești arme adevărate, tancuri, tunuri, avioane adevarate, iar vizitarea lui durează cel puțin 2 ore are preț de intrare de 20 de lei. O să vă spun și povestea acestui muzeu. Dar altă dată.
  1.  Datorită filmulețelor de promovare puse pe pagina oficială de facebook se creează impresia că e mult mai interactivă – în sensul că poți să te îmbraci în anumite costume (nu spațiale dar ceva cu însemne NASA), poți să intrii în capsulă și poate să îți explice cineva ce face un buton  – găsești interactivitate foarte puțin la final și cam atât. (mai jos aveți filmulețul de prezentare al expoziției.
  2. Foarte puține exponate – nu poți să nu faci comparația cu un muzeu. Aici eu cred că sunt  puțin peste 100 de exponate când un muzeu are câteva mii cel puțin.
  3. Valoarea exponatelor – machetă făcută în 2011 (asta aflat dintr-un reportaj că acolo nu scrie așa ceva) niște părți ale unor costume spațiale, niște jurnale și câteva obiecte din diverse misiuni. Ceea ce ar trebui să fie piesa de rezistență, bucata de Lună e de fapt dintr-un asteroid căzut în Sahara. După câte am citit astronauții care au ajuns pe Lună au luat sute de kg de materiale și ei îmi dau o bucată ajunsă în Sahara.
  4. Informațiile prezentate sunt pentru copii de 12 ani. O persoană pasionată ar găsi mai multe informații pe Wikipedia. Nu am înțeles de ce au pus niște filmulețe vechi pe niște ecrane fără sonor și fără  explicație.
  5. Luminile – poate sunt subiectiv dar amplasarea luminilor lasă de dorit. Nu prea poți citi informațiile iar rachetele le vezi pe jumătate.
  6. Suveniruri și activități de sfârșit. În afară de giroscop, restul de simulatoare zici că sunt dintr-o sală de jocuri anii ’90. Știti avioanele alea în care puneți copiii să se dea la târguri sau la mare – aici se găsesc variantele cu monitoare. Am zis și suveniruri – care suveniruri – nu există.
  7. Raportul calitate-preț. Fac o singură comparație. Această expoziție costă între 50 și 80 lei de persoană cu câteva exponate. Muzeul Militar unde găsești arme adevărate, tancuri, tunuri, avioane adevarate, iar vizitarea lui durează cel puțin 2 ore are preț de intrare de 20 de lei. O să vă spun și povestea acestui muzeu. Dar altă dată.

Concluzie

Personal, recomand aceasta expozitie la nivel de copii acompaniați de adulți pentru a le da explicațiile necesare. În rest, e o mare pierdere de timp și bani. Există o expresie: La pomul lăudat să nu te duci cu sacul – exact asta se întâmplă și cu această expoziție.
Nota 10 pentru efortul de marketing și prezentare, nota 5 pentru expoziție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *