Mănăstirea cisterciană din Cârța

Dacă ai o imaginație bogată și ai văzut multe filme de groază, cu puțin "noroc", te poți simți într-un film destul de reușit. Mănăstirea îți dă o senzația de cumpătare, rugăciune și seriozitate cum nu am simțit în multe locații vizitate. După ce treci de solemnitate momentului poți descoperi lucruri destul de interesante despre acest lăcaș. Să vedem ce am descoperit!

Spre deosebire de unele mănăstiri vechi din țara noastră, mănăstirea Cârța din Țara Făgărașului are anul înființării cât de cât cunoscut. Zic cât de cât din următoarea cauză: chiar dacă există date și documente, anul înființării este încă controversat, fiind mai sigur să spun perioada dintre anii 1202 și 1206 decât un an anume. Este sigur în schimb faptul că mănăstirea a dispărut la data de 24 februarie 1474 când , regele Matia Corvin desființează mănăstirea cisterciană Cârța. Bunurile acesteia au fost transferate în totalitate Bisericii Prepoziturii din Sibiu.

Putem spune că cistercienii nu au apărut din neant în Cârța. Aceștia aveau legătura cu relațiile avute de regii maghiari cu ordinul, în Ungaria înființându-se alte două mănăstiri cisterciene înainte de apariția celei de la Cârța (Igriș și Czikador). Se spune că primii călugări au venit în zona Cârța tocmai de la mănăstirea de la Igriș.

Primii ani sunt foarte prielnici pentru mănăstire. Papa Honorius menționează mănăstirea în 1225, regele Andrei al 2-lea oferă pamânt mănăstirii și există documente inclusiv la abația mamă a ordinului cistercian din Burgundia.

În timpul invaziei tătarilor mănăstirea are de suferit (ca toate lăcașele de cult). Spre deosebire de celelalte lăcașe aceasta este refăcută și își continuă viața.

În ceea ce privește motivul dispariției aici avem o multitudine de posibile evenimente care au dus la ordinul de desființare:

          • Mănăstirea atrăgea în zonă trupele turcești pornite la jaf, locuitorii din zonă având de suferit

          • Intrigi realizate de sibieni datorită concurenței avute cu mănăstirea în ceea ce privește comerțul

          • O decădere a vieții spirituale ca urmare a creșterii calității vieții materiale. Mai pe românește călugării erau mai interesați de aur, mâncare și băutură decât de rugăciune.

Acum eu nu pot da un verdict anume asupra cauzei ci doar data desființării ei de către Matei Corvin – 24 februarie 1474.

Pai este destul de simplu: 

în primul rând avem biserica evanghelică cu orga mecanică din interior

statuia lui Roland

cimitirul soldaților germani - aflat în curtea mănăstirii

o mică moară (moara cu 3 ciocănele)

ruinele chiliilor

piatra pe mormânt a lui Franz Pindur - pictor și grafician sas

placa memorială a poetului sas Viktor Kastner

simboluri cisterciene (toiagul păstoresc, crucea soarelei), stema Cârței, o listă a soldaților căzuți în râzboaie (făcută după numărul casei unde locuiau pentru a fi deosebiți - aveau același nume de familie)

un muzeu aflat în fosta casă a învățătorului

Trecând acum la legende mi-am adus aminte că nu știu una, ci vreo două. Prima este legată de o competiție între călugări și diavol în a construi un lăcaș de "rugăciune". Diferența era modul de construire: biserica se ducea spre ceruri iar lucrarea diavolului se ducea spre pamânt. Cum necuratul își tot bagă coada și dărâma zidurile mănăstirii noaptea călugării au mers au mers cu o soluția drastică: au deviat Oltul peste locul unde constuia diavolul. Astfel acesta se zice că ia lăsat în pace. A doua legendă este legată de spiritele călugărilor care bântuie prin ruinele mănăstirii. Doar nu credeți că secvențele la filmul "The Nun" au fost filmate din senin aici.