Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel Bătrân

Introducere

Ultima oprire pe drumul de întoarcere din excursia din Maramureș a fost la mănăstirea Cozia. Am mai fost la această mănăstire de mai multe ori. Este frumoasă, cu un istoric bogat și încadrată în peisaj. De data asta am zis să scriu despre ea. Să vedem ce am aflat. La sfârșit o să povestesc și despre un bonus frumos și neașteptat.

Informații utile

Adresa: Str. Calea lui Traian, Nr. 816, loc. Călimănești, județul Vâlcea;

Program: 08:00-21:00 ;

Parcare: da;

Pret: gratis;

Date de contact: 0250 750 230, 0744.109.208, 0250.750.852, 0250.750.852;

Animale de companie: nu;

Stare drum: bună.

Scurt Istoric   

Mănăstirea Cozia se află pe valea Oltului, în localitatea Căciulata, localitate componentă a orașului Călimănești. Căciulata e mai mult partea de stațiune, orașul fiind Călimănești.

Există documente destul de clare care atestă că mănăstirea Cozia a fost construită între anii 1387-1391, fiind sfințită la data de 18 mai 1388. Hrisovul din aecastă dată este și actul de atestare a localității Călimînești. Știți însă că eu caut chestii mărunte care adaugă puțin dubiu sau mister. Ei bine, în cazul acestei mănăstiri am citit că ea la început nu prea se numea Cozia ci Nucet. Numele ar veni de la nucii lui Radu I (tatăl lui Mircea cel bătrân). De fapt și cuvântul koz înseamnă nuc sau nucă. O altă variantă a denumirii ar fi cuvântul din slavonă ncoz sau kozie (cuvinte care au legătură cu capra). În principiu bănuiesc că anumite caracteristici ale muntelui Cozia din apropiere (avea nuci și existau capre în jur) au determinat modul în care s-a denumit mănăstirea.

Legenda spune că a fost făcută lângă o mănăstire ctitorită de Negru Vodă (cel de la Cetățuia). Unii spun însă că ar fi începută de Radu I, tatăl lui Mircea.

Să merge totuși pe varianta oficială - este o ctitorie a lui Mircea cel bătrân, la slujba de sfințire a participat și Sf. Nicodim de la Tismana iar primul egumen al mănăstirii Cozia a fost Chir Gavriil, ucenicul lui Nicodim.

Pisania bisericii arată ceva destul de ciudat. Întâi să o citiți: „Întru slava sfintei și de viață făcătoarei Troițe s-au înălțat din temelie această sfântă biserică, de creștinul Domn al Țării Românești Io Mircea Voievod, la leat 6809 și lipsindu-se de podoaba ei cea dintâi pentru mulțimea anilor, am luat iară această înfrumusețare, precum se vede, de cei ce s-au îndurat, în zilele prea luminatului Domn Io Constantin B.B. Voievod, fiind mitropolit al Țării Românești chir Teodosie și ostenitoriu chir Antim episcopulu de Râmnic leat 7215 (1707), la iegumenia prea cuviosului chir Mihail”. Ce este ciudat este anul 6809 (1301). Istoricii spun că este o greșeală, anul adevărat fiind scris în pisania pictată în interiorul bisericii (1386).

În timpul domniei voievodului Mircea cel Bătrân a fost realizată și pictura inițială, au fost dăruite mai multe clopote, au fost date sate și moșii în exploatare dar și exploatarea sării de la Ocnele Mari și a aurului prin spălarea apelor Oltului și Lotrului. După cum am scris și la mănăstirea Snagov, în general lăcașele de cult mai cunoscute aveau venituri date de la anumite vămi. Și mănăstirea Cozia avea un astfel de venit, dat prin hrisvul din 28 martie 1415 când i s-au dat veniturile de la „Vama de la Genune”.

Tot în timpul lui Mircea aici se deschide o școală mănăstirească în anul 1415.

Mircea cel Bătrân a murit în 1418, fiind înmormântat la această mănăstire.

Alte lucrări au fost realizate de domnitorul Neagoe Basarab care a construit o fântână și a refăcut pictura.

La ansamblul mănăstiresc este adugată Bolnița în 1542-1543, ea fiind construită de Radu Paisie. În același secol sunt construite corpurile de clădiri care mărgineau curtea exterioară (probabil au fost construite din unul din domenitorii mai sus menționați), paraclisul Adormirea Maicii Domnului de pe latura de sud a mănăstirii, casele domnești și foișorul lui Mircea (locul unde se află muzeul azi).

Următoarea perioadă importantă în istoria mănăstirii este legată de domnitorul Constatin Brâncoveanu. Atunci se fac reparații și se adaugă pridvorul. În 1710 se construiește paraclisul cu hramul Duminica Tuturor Sfinților de către arhimandritul Ioan de la Hurezi.

Ceea ce am găsit interesant că la această dată este asociat și numele lui Șerban Cantacuzino. Poate greșesc (am căutat un pic și nu am găsit) dar Șerban Catacuzino era mort de 20 de ani la acea dată.

Urmează o perioadă mai puțin fastă pentru mănăstire. Întâi este ocupată de austrieci care o transformă într-o mini fortăreață, apoi se refugiază eteriștii care sunt atacați de turci, aceștia jefuind mănăstirea. Oltul își face și el simțită prezența distrugând unele clădiri. Urmează pierderea unei mari părți din teren pe timpul lui Cuza.

Dar, în această perioadă de aproximativ 150 de ani avem și niște vești mai bune. De exemplu în timpul ocupației austriece se realizează cea mai veche reprezentare grafică a mănăstirii de către Johan Weiss sau reparațiile realizate de domnitorii Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei.

Într-o anumită perioadă aici a existat o închisoare, unde a fost închis printre alții și cel care a furat „Cloșca cu puii de aur”. În această prinvință Mihai Eminescu a comentat acid decizia de transformare a mănăstirii într-o închisoare.

Distrugeri mari au fost realizate în timpul ocupației Austro-Ungare din timpul Primului Război Mondial, când Biserica Mare a Mănăstirii cozia a fost transformată în grajd, clădile au fost prădate iar piatra funerară a lui Mircea cel bătrân a fost spartă.

Aceasta va fi refăcută în 1936, fiind ulterior înlocuită cu alta în 1938.

Mănăstirea a mai fost renovată și în perioada comunist, fiind consolidate chiliile, paraclisul lui Ioan a fost reconstrui, a fost introdusă încălzirea centralizată și a fost pusă tablă nouă.

Voi încheia istoricul cu câteva cuvinte despre Mircea cel bătrân

Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 3
Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 4
Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 5
Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 6

Mircea cel Bătrân

Mircea cel bătrân a domnit în Țara Românească între anii 1386 și 1418 (cu o întrerupere între anii 1394 sau 1395 și 1397).

În timpul domniei teritoriul Țării Românești ajunge la cea mai mare extindere, cuprinzând Banatul Severinului, Amlașul, Făgărașul, Dobrogea, Cetatea Bran, Podunavia (care se presupune că e zona Timocului sau o altă denumire a Dobrogei) și părți din sudul Basarabiei.

În timpul lui Mircea Țara se dezvoltă economic dar are de suferit din cauza incursiunilor realizate de otomani. Una din cele mai importante bătălii se dă la Rovine unde armata valaha învinge avangarda trupelor otomane. Dar la fel ca Mihai Viteazul după Călugăreni și Mircea este nevoit să se retragă și își reia tronul abia peste doi ani. Se pot spune multe lucrurile despre diplomația din acea perioadă, armată, heraldică, economie și lucruri din acestea. Cred că voi face un articol separat despre domnitorii celebrii. Nu poți pune toate detaliile într-un articol despre o mănăstire.

Arhitectura mănăstirii Cozia

Aici vom vorbi de Biserica Mare a Mănăstirii cu hramul Sfânta Treime A fost ridicată de către un arhitect sârb chemat de Mircea cel Bătrân. Din acest motiv există elemente de arhitectură asemănătoare cu monumentele din Moravia.

Este construită din piatră și cărămidă în stil bizantin, zidurile având o grosime de 1,3 m. Are structura clasică formată din pronaos, naos și altar. Pridvorul a fost adăugat în 1707 iar inscripția a fost înlocuită de mai multe ori.

Pronaosul este locul unde sunt amplasate toate mormintele: mormântul lui Mircea cel Bătrân și ale familiei lui, mormântul Maicii Teofana - mama lui Mihai Viteazul și mormântul Mitropolitului Varlaam.

Catapeteasma originală a fost distrusă, fiind construită una nouă în 1794. Zugrăveala este mult mai nouă, datând din anul 1907.

Pictura din pronaos este una foarte veche, fiind a doua pictură ca vechime după cea de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș. Pictura din naos și altar a fost refăcută în timpul lui Constantin Brâncoveanu.

O ultimă renovare a fost realizată în perioada comunistă.

Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 7
Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 8

Legende mănăstirea Cozia

Legendele nu sunt atât de interesante dar le voi prezentape scurt:

  • prima legendă ține de faptul că mănăstirea s-a ridicat lângă o altă mănăstire de pe vremea lui Negru Vodă;
  • înainte de momentul ridicării, Mircea a poposit cu armata aici. În noaptea aceea a avut un vis ciudat, iar a 2-a zi a hotărât să ridice o mănăstire în acel loc;
  • se spune că mănăstirea Cozia avea un tunel care ieșea aproape de Castrul Roman.

Centru de cultură

În general, în vreme medievală, mănăstirile erau și centre de cultură. Într-un fel acest lucru continuă și în zilele noastre prin prezența unui muzeu.

Să o luăm cu începutul. Există hrisoave domnești încă din 1415 în care se spune că la mănăstirea Cozia funcționa o școală iar dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Un alt nume care se leagă de cultura din acea vreme este cel al logofătul Filos, care s-a călugărit și a luat numele de Filotei. Acesta a compus versuri și imnuri pentru mănăstire (când se vorbește de partea religioasă a cuvântului imn am mai văzut că se folosește și pluralul imne - nu știu dacă e o regulă sau ceva greșit dar mi s-a părut interesant).

Sărim vreo două secole și ajungem la sfărșit de secol XVII când Mardarie Cozianul a alcătuit un lexiv slavo-român care va fi folosit în școală.

Trece încă un secol iar în 1842 Grigore Alexandrescu scrie aici poezia Umbra lui Mircea la Cozia.

Și acum să facem o descriere succintă și a muzeului. Acesta este amenajat în clădirile din partea de sud-estică a mănăstirii Cozia și cuprinde exponate atât de natură religioasă cât și de natură istorică.

Principalele exponate sunt icoane de lemn adunate din județul Vâlcea și piese de mobilier religios. Dintr-un centru de cultură nu puteau lipsi cărțile de cult, manuscrise și alte tipărituri în diverse limbi.

Alte obiecte expuse în muzeu: clopote, ceramică geto-dacică de la Buridava, pavele romane de la castrul Arutela, fragmente din conductele ceramice de secol al XVIII-lea utilizate pentru aducțiunea apei către mănăstire, cărămizi mortuare ale călugărilor.

Am lăsat piesa de rezistența la urmă. Aici găsim fragment din lespedea funerară originală din secolul XV care a existat pe mormântul lui Mircea cel Bătrân.

Paraclisul de nord (Paraclisul Duminica Tuturor Sfinților)

Paraclisul este construit de Arhimandritului Ioan de la Hurezi, în anul 1710 alături de anexe, camere și foișor. Din păcate o parte din paraclis s-a prăbușit în Olt în anul 1859 fiind refăcut abia în anul 1959.

În interior mai există o parte din pictura originală cu următoarele portrete: Mircea cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Mitropolitul Antim Ivireanu și alții.

Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 3

Paraclisul de sud (Paraclisul Adormirea Maicii Domnului)

Paraclisul este mai bătrân, fiind construit de ieromonahul Amfilohie în 1583. Aici se oficiază și în ziua de azi slujbe, cât și liturghia în ziua de hram.

Bolnița mănăstirii Cozia

Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 2

Bolnița era locul de pe lângă mănăstiri unde se tratau bolnavii. Și la mănăstirea Cozia se află o bolniță. Aceasta a fost construită de egumentul Paisie de la Argeș care mai târziu va ajunge domnitor.

În general bolnița facea parte din incinta mănăstirii. Și aici a fost aceeași situația, numai că prin incinta mănăstirii Cozia a trecut drumul care merge pe valea Oltului. Astfel, bolnița Sf. Apostoli a ajuns pe partea cealaltă a drumului, fiind parcă izolată de restul mănăstirii Cozia.

A fost zidită din piatră și cărămidă, iar particularitatea care o diferențiază de Biserica Sf. Treime este lipsa pronaosului, după pridvor urmând direct naosul.

La nivel de pictură, aceasta a fost reașozată în sec XVI și a supraviețuit timpului.

Plimbare pe Olt cu barca

Vizita la mănăstirea Cozia a fost una obișnuită. Am intrat prin biserică, am făcut câteva poze, ulterior am mers pe la bolniță.

La ieșire din mănăstire era o domniță care ne invita la o plimbare cu barca pe Olt. Prețul fiind destul de accesibil (20 lei - în 2021) am zis să facem o tură. Vaporașele plecau din jumătate în jumătate de oră, dar în principiu plecau când erau pline așa că s-ar putea să existe o mică întârziere.

Zis și făcut, ne-am dus pe malul Oltului să așteptăm vaporașul. Acolo am văzut un semn unde se arată înălțimea la care a ajuns Oltul în timpul inundațiilor. Pot spune că a fost destul de mare.

Și vine vaporașul cu un băiat de aproximativ 20 de ani, cu figură și limbaj care nu prea se pupau cu locul unde eram. Până în momentul actual am remarcat 3 ghizi care mi-au oferit o experiență extraordinară: femeia de la Muzeul Țărăncii Române, o fetiță de la Peștera Dâmbovicioara și acum tipul de la această excursie.

O să încerc să îl descriu pe scurt: marinar/pescar din deltă cu o doză destul de mare de șmechereală, spune povestea fluid și foarte amuzant, are un accent care nu se pupă cu locul, are cuvintele la el și a făcut muncă de cercetare (a vorbit cu oamenii locului, pădurari, știe despre trasee sau alte secrete din zonă). Iar dacă nu știe o informație, spune că nu știe și adaugă o chestie amuzantă care să te facă să uiți.

Pot spune că informațiile le vei uita dar experiența trăită acolo de va face să vrei să stai de vorbă cu omul și după ce s-a terminat tura. Pentru mine asta înseamnă un ghid bun.

Galerie foto

Concluzie

Mănăstirea Cozia este una din cele mai cunoscute mănăstiri de la noi din țară. Se află pe o rută destul de importantă și puteți ajunge ușor la ea. Recomand vizitarea ei. Și un mare plus ar fi dacă ați face o tură cu barca pe Olt, în special dacă la cârmă e un anume căpitan.

Alte mănăstiri vizitate

Biserica mănăstirii Nămăiești

Mănăstirea Nămăiești

Istoric și povești

Detalii
Ansamblul manastirea Barsana

Mănăstirea Bârsana - istoric, opinii și relaxare

Detalii
Manastirea Snagov - Turle

Mănăstirea Snagov:istoric, artă și cultură

Detalii
Mănăstirea Cozia - ctitoria lui Mircea cel bătrân 22

Mănăstirea Săpânța-Peri - probabil cea mai înaltă biserică de lemn din lume

Detalii