Moreni - un nume de rezonanță în istoria petrolului românesc

Introducere

Moreni? Unde e asta? Majoritatea oamenilor vor întreba asta. Sau poate nu.

Dat fiind faptul că eu mă trag din zonă, am zis să scriu câteva rânduri despre locurile unde am copilărit.

De ce te-ar interesa pe tine lucrurile astea? S-ar putea să găsești niște povești interensante, locuri unde să mergi cu bicicleta, ceva evenimente la care ai putea să participi sau locuri de mers în natură. Acordă 5 minute din viața ta – nu cred că cer prea mult.

Să începem!

Cuprins

Localizare

Moreni este un municipiu din județul Dâmbovița, la aproximativ 20 km de Târgoviște și 30 km de Ploiesti.

Dacă e să o iau la nivel geografic – se află într-o depresiune din vestul Subcarpatilor de Curbură, pe valea Cricovului Dulce ( da, există și un râu numit Cricovul Sărat dacă vă întrebați).

Are 4 ieșiri principale – una spre Târgoviște; una spre DN1, care ajunge la Florești – Paralela 45; una spre comuna I.L Caragiale ( nu este recomandat să o luați pe aici – drumul este în reparații) și una spre valea Cricovului cu posibilitate de a ieși la Pucioasa.

Moreni și petrolul

Pentru a înțelege mai bine această parte trebuie să facem puțină istorie. 

Încă din vremuri de mult apuse aici au existat oameni care exploatau petrolul. La început acesta se găsea la suprafață și oamenii pur și simplu luau cu găleata. 

Tehnicile s-au rafinat și au trecut la hecnă (o găleata care era acționată de un măgar – ca să fie bine înțeles e vorba de animal, da).

Începe apoi explozia. Petrolul e din ce în ce mai căutat, înlocuind cărbunele în multe activități economice. Aici vin investitori străini, marile puteri din acea vreme se bat pentru o părticică din petrolul românesc. În această perioadă se dezvoltă intens industria petrolului din Rpmânia.

Urmează tragedia primului război mondial când zona este incendiată, iar sondele sunt astupate pentru a nu ajunge în mâinile armatelor germane. În această perioadă se distruge cel mai mare rezervor de petrol din lume (avea 100 000 t).

Perioada interbelică aduce localitatea în prim-plan la nivel național dar și internațional. Și asta datorită unui eveniment petrecut în 1929.

Sonde Moreni

Focul de la Moreni

Focul de la Moreni reprezintă un eveniment care a rămas în memoria locuitorilor. Totodată a influențat viața oamenilor inclusiv la Câmpina – la aproximativ 30 de km de localitate.

Ce s-a intâmplat pe scurt

În dimineața zilei de 28 mai 1929 o sondă a luat foc. Dar mai bine las publicația Universul să vă spună partea această din poveste:

„În regiunea Moreni s-a produs un nou mare dezastru. Pe un platou al comunei Moreni numit Tuicani se află instalată sonda nr. 160, proprietara societății Româno-Americane. Lucrările de sapă ale acestei sonde ajunseseră la o adîncime de 1.460 metri. Forța de expansiune a gazelor a atins azi de dimineață un maxim de presiune. Atunci, burghiul a atins stratul de țiței, iar turla sondei a fost aruncata în aer la o înălțime de 300-400 de metri. Producîndu-se scîntei, sonda a luat foc. Intensitatea flăcărilor a crescut, atingînd înălțimea de 100 de metri. Cu ajutorul pompelor, a început imediat un puternic baraj de apă și saci de nisip. Dogoarea flăcărilor fiind prea mare, echipele nu se puteau apropia de zona mai aproape de 300 de metri. Printr-o întîmplare fericită, acest mare dezastru nu a făcut nici o victimă omenească. După părerea specialiștilor, pagubele depășesc 100 de milioane de lei.”

Focul de la Moreni

Focul avea o înălțime de 50-70 m (jumătate de teren de fotbal) și era vizibil din Câmpina, Ploiești și lumina se vedea până la Chitila. Din fericire la explozie nu au murit oameni, dar în timpul încercărilor de a stinge incendiul s-au produs victime.

De fapt o să vă dau un citat din Topârceanu despre inventivitatea poporului român dornic să fie băgat în seama:

„Guvernul a instituit pe lîngă Focul de la Moreni o comisiune permanentă de oameni serioşi, care veghează să nu i se întîmple nimica rău. Dar cum românul se naşte pompier, nenumăraţi cetăţeni de prin toate unghiurile ţării îşi bat capul să născocească vreun mijloc prin care să atenteze la existenţa lui. Se zice că un domn grefier, avînd toată ziua şi toată noaptea Focul de la Moreni în cap, a propus autorităţilor să vîre pe gaura sondei un şomoiog de cîlţi, îmbibat în oţet aromatic; iar un părinte călugăr, în care nimeni nu bănuia că dormitează un pompier de rasă, s-a oferit să-i citească la cap o molitvă… Dar aceste mijloace patriarhale, cu care altădată orice foc se stingea la sigur, nu mai au nici o trecere pe lîngă incendiile din zilele noastre. S-a stricat lumea şi s-a păcătoşit. Focul de la Moreni, după părerea mea, nu mai poate fi potolit astăzi decît prin persuasiune. Ar trebui să-l luăm pe departe, cu vorbă bună, să-l convingem c-a ars destul, că ne vede lumea şi că e ruşine să se mai dea în spectacol.”

Am spus că perioada interbelică a adus localitatea în prim-plan internațional. Voi știți cum se stinge un foc? La orice vă gândiți răspunsul e greșit. Un foc se stinge prin recompensa. Adică punem o recompensă la nivel internațional pe capul focului. Râdem, glumim dar să stiți că sunt oameni special antrenați pentru astfel de catastrofe. Un astfel de om era și Miron Kinley.

El a zburat din SUA să se lupte cu focul. Ajutat de alte 2 persoane (unul fiind român) a săpat și a aruncat tot malul în aer ca să stingă focul. Oare a reușit?

Ei bine eu am găsit 3 variante:

Focul a fost stins de Kinley care a luat și recompensa

Focul s-a stins de la sine după câteva luni când s-a prăbușit un mal de pământ (eu îi zic varianta naționalistă românească)

În urma unor conversații avute cu un englez focul a fost stins de un englez (eu îi zic varianta naționalistă englezească)

Există și legende cu privire la foc: pomii nu își mai pierdeau frunza toamna, păsările nu mai plecau pentru iernat în țarile calde, inclusiv unele păsări se apropiau prea mult și deveneau cină pentru oamenii nevoiași care prinseseră mersul lucrurilor și se așezaseră pe lângă foc.

Ca și încheiere la această relatare dau un citat din Edgar Geller din cartea „Câmpina copilăriei mele”. El a descris modul în care a afectat focul viața celor din Câmpina.

„Serile molcome de până atunci au devenit nopți agitate, unii și-au pus la geamuri hârtii albastre, ca să poată adormi, programul zilei nu se mai termina la 8 sau 9 seara, ci începea pe la 10 și se încheia târziu, spre miezul nopții… Și pentru că oamenii se culcau agitați și nu puteau să doarmă se pare că acest fenomen a avut și urmări sociale, în sensul că au învățat că noaptea se mai puteau face încă și o mulțime de alte lucruri plăcute, fapt pentru care în cei patru ani de incendiu s-au născut la Câmpina mai mulți copii decât oricând înainte…
Lumina nocturnă de la Moreni a schimbat atunci nu numai viața oamenilor, dar și a multor altor viețuitoare. Fluturii veneau în număr mai mic spre felinarele de pe stradă sau la ferestrele luminate ale caselor, ei îndreptându-se acum spre acea lumină misterioasă într-un zbor neliniștit și fără o țintă precisă, iar privighetoghetorile își mutau sediul mai spre vale unde era ceva mai întuneric și se simțeau probabil mai în siguranță. În schimb, motanii și pisicile invadau noaptea grădinile și străzile și miorlăiau ca la clar de lună. Și în timp ce motanii își făcuseră apariția prin grădini, de pe băncile bulevardului dispărură perechile de amorezi din lipsa întunericului.
Focul de la Moreni va fi rămas o amintire, un intermezzo în viața lor și o poveste ce va fi spusă viitorilor copii, ca o completare la istoria Câmpinei.”

Loc Focul de la Moreni

Moreni în Al Doilea Război Mondial

Localitatea Moreni a fost foarte importantă în acest război. Pentru cei care nu știu pic de istorie, România a intrat în sfera de influență germană după ce Franța a fost înfrântă. Pentru protejarea câmpurilor petrolifere germanii au adus în zona unități antiaeriene, au construit cazemate și puncte întărite. Petrolul era vital pentru Germania: din el se realiza combustibil pentru tancuri și avioane.

Pe lângă unitățile germane în jurul localității erau și unități românești.

În 1944 România rupe alianța cu Germania și se alătură Rusiei sovietice . Germania nu prea voia să evacueze unitățile din zona Moreni așa că au izbucnit lupte între unitățile românești și cele germane, lupte soldate cu sute de morți.

Până la urmă armata română reușește să elibereze zona. Urmele acelei perioade se văd și astăzi prin prezența unei cazemate dar și a unei poziții fortificate. O să pun poze cu acestea în galeria foto.

Ce să fac/văd în Moreni?

Biserica Moreni
Biserica Stavropoleos
Monumentul eroilor Moreni

Dacă vă așteptați să spun nu știu ce palate sau alei pavate cu marmură o să fiți dezamăgiți. Ca și monumente istorice declarate în Moreni sunt: 2 monumente ale eroilor și 2 biserici din secolul XIX.

Ceea ce este interesant sunt poveștile din jurul localității. 

Vă dau 3 exemple.

Primul exemplu ar fi faptul că această zonă a fost locuită încă din vremuri străvechi. Pe un deal din apropiere a fost descoperit vechiul areal al localității. Se poate observa modalitatea de migrare a unei localități în funcție de nevoile oamenilor. Prima oară oamenii au fost pe dealuri, apoi au coborât lângă râu. În perioada interbelică centrul era în altă zonă a localității iar râul era graniță dintre 2 comune, dar și dintre 2 județe (Prahova și Dâmbovița). În momentul în care cele 2 comune s-au unit s-a mutat și centrul, primăria fiind mai frumoasă în cealaltă comună.

Exemple numărul 2 se vede dacă mergem în locul în care a fost focul. E doar o groapă cu un picior de sondă. Dar dacă spunem povestea și săpăm puțin o să vedem că pământul în acea zonă e cărămiziu din cauza focului care a ars timp de peste 2 ani.

Un alt exemplu este prezența singurei cetăți dacice fortificate din zonă. Dacă mergem acolo vedem doar un deal cu pădure. Dar dacă știi povestea din spatele cetății și mergem să vedem unde era poziționată veți avea altă părere.

În acest fel se pot face trasee într-o zonă unde nu există obiective turistice evidente.

Pe lângă istorie zona are un avantaj foarte mare, natura – acesta este punctul forte al regiunii (din punctul meu de vedere). 

La 5 minute de mers cu mașina ajungi în pădure, unde te poți relaxa în plimbări scurte, iar dacă ai nevoie de o provocare există trasee și de 15 km.

Dacă aveți bicicletă puteți să mergeți la una din cele mai grele cățărări din zonă (la Sultanu), sau poate doriți să vizitați zimbri la Bucșani.

Atenție!

Traseele nu sunt marcate, dar aproape toate potecile sunt pe google maps. Ar fi bine totuși să dați mesaj la Centrul de Informare să vă însoțească cineva.

Punct fortificat Moreni
Scari ascunse
Traseu cazemata Moreni

Evenimente

Cununa Petrolului Moreni

Festivalul Național Cununa Petrolului

Festival de muzică ușoară, populară și rock. De asemenea se pot vedea și costume populare din diverse zone ale țării.

Moreni motocross

Etapă națională de motocross

Se desfășoară în luna iunie în funcție de calendarul competițional.

Endurocross Moreni

Etapă națională de endurocross

Se desfășoară în luna iunie în funcție de calendarul competițional.

Alte evenimente importante avem un Festival de teatru și Muzică Corală în octombrie și Festivalul din februarie „Dragobete Morenete”. Eu zic că sunt destul de multe evenimente pentru un oraș de provincie.

Personalități

Acum știu că nu multe persoane vor fi interesate de această secțiune. Dar, pentru că există un dar, sunt lucruri interesante pe care nu pot să le trec cu vederea.

Ce personalități au legătură într-un fel sau altul cu orașul? Să vă dau câteva exemple:

George Mihăiță

Actor de teatru și film – director Teatrului de Comedie din 2002.

Constantin Herold

Cel mai mare polisportiv al României. Voi avea o secțiune aparte pentru a înțelege ce înseamnă asta.

Ștefan Niculescu

A fost un compozitor, muzicolog, profesor universitar român și membru al Academiei Române.

Sunt și alte personalități în oraș, dacă voi avea timp o să povestesc despre fiecare în parte.

Acum să revenim la ce înseamnă polisportiv și de ce personalitatea lui Constantin Herold este atât de importantă.

Eu nu prea le am cu sportul la nivel profesionist. După pandemia asta pot spune că sunt chiar pufos. Tot ce ține de sport reprezintă mersul pe bicicletă, traseele pe munte și prin padure. În „tinerețe” mai jucam un fotbal sau puțin baschet. 

Dacă e să compar, Constantin Herold cred că a făcut mai mult sport în primii 10 ani din viață. Să vă explic. 

La 10 ani, participă pentru prima oară la un mini-concurs de atletism și cîștigînd toate cele 5 probe la care s-au organizat întreceri: aruncarea greutății (în realitate o simplă bucată de fier), săritura în lungime și înălțime, alergări de viteză și rezistență (cca 600–700 m, în jurul unei grădini).

Să îmi spuneți și mie persoane care au căștigat un concurs de aletism la 5 probe că eu nu știu.

Acum vă las un moment să vă gândiți cam câte sporturi credeți că a practicat (dat fiind ce am scris mai sus). Să scurtăm suspansul, a practicat aproximativ 14 sporturi:

  • Atletism

    Campion și recordmen național la decatlon și 110 m garduri; membru al echipei naționale.

  • Fotbal

    Jucător și golgeter divizia B.

  • Handbal în 11

    Component al echipei naționale și participant la campionatele mondiale din 1937 în Germania.

  • Volei

    Jucător și căpitan al celor două reprezentative ale țării

  • Baschet

    Jucător și căpitan al celor două reprezentative ale țării

  • Tir

    Locul III la campionatele naționale la pușcă, poziția culcat nerezemat, cu performanța de 393 puncte din 400 posibile.

  • Schi

    Campion la proba de patrulă militară.

  • Canotaj

    Participant la campionatul orășenesc la clasa gig-uri.

  • Polo

    Portar în echipa Telefoane, participantă în campionatul orășenesc

  • Tenis de masă

    Campion sindical al Capitalei la proba de dublu mixt, împreună cu Coca Bunescu;

  • Tenis de câmp

    Jucător categoria a Il-a în campionatul orașului București.

  • Rugbi

    Jucător în echipa Telefoane.

  • Scrimă

    Campion universitar la capitalei la spadă și sabie.

  • Gimnastică

    Membru al echipei model a ANEF-ului în tabăra studențească organizată cu prilejul Olimpiadei din 1936 la Berlin.

După cum se poate observa nu sunt sporturi apropiate și nu se poate spune că a practicat sportul la nivel de curtea școlii. Dacă stau bine să mă gândesc eu nu știu regulile complete la 14 sporturi. Voi le știți?

Credeți că la nivel de antrenor s-a lăsat mai prejos? Hai să vedem:

– 10 titluri de campioni naționali (1956, 1957 pînă în 1964, 1966 și 1967);
– 9 participări în Cupa Campionilor Europeni și 3 în Cupa Cupelor;
– victorii de prestigiu obținute în fata unor adversari de mare clasă internațională (Ț.S.K.A. Moscova, Dinamo Tbilisi, Virtus Bologna, Honved, Spartak Sokolovo, Slavia Praga);
–  semifinalele în cupele europene.

Știu că acum sunt alte vremuri și acum nu se mai se pot realiza astfel de lucruri (practicarea sporturilor la acest nivel), dar aș vrea măcar niște performanțe la nivel internațional. Poate îmi doresc prea multe.

Ce văd în jur?

Târgoviște

Curtea Domnească, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Poliției Române, Mânăstirea Dealu, Grădina Zoologică etc.

Bucșani

Cea mai mare rezervație de zimbri din țară.

Florești

Ruinele Palatului Micul Trianon.

Filipeștii de Pădure și Filipești de Târg

Conacul Pană Filipescu, ruinele altor 2 conace, biserica din Filipești de Pădure denumită Voronețul Munteniei.

Concluzii

Pot să spun că mie îmi place zona: pădurea aproape, pot să merg cu bicicleta fără să mănânc fum, aproape de Târgoviște.

Nu știu de ce dar prefer zona asta decât să mă duc pe la Cheia și să stau numai în fum și aglomerație. Acum depinde de fiecare. Să nu uit: dacă veniți prin zonă și doriți să vă arate cineva locurile treceți pe la Centrul de Informare Turistică. Dați mesaj înainte cu o zi dacă doriți ghid. Aveți aici pagina de facebook si site-ul centrului.

Alte articole prezente pe site
Manastirea Snagov - Turle
Mânăstirea Snagov
cetatea fagaras
Cetatea Făgăraș
Muntii Fagaras
Traseu Cabana Valea Sâmbetei
Valea Cerbului
Traseu Munții Bucegi