Palatul Culturii din Iași

Introducere

Nu puteam trece prin Iași fără să vedem palatul. Palatul Culturii Iași este o clădire emblematică a orașului fiind amplasat în centrul orașului. De aici puteți pleca să vizitați obiectivele turistice de pe Bld. Ștefan cel Mare și Sfânt sau puteți să vă relaxați în parcul din apropiere. De ce să vizităm palatul?

4 muzee (Muzeul de istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Știinţei şi Tehnicii Ștefan Procopiu;

2 săli emblematice (sala Henri Coandă, Sala Voievozilor);

1 turn cu ceas;

expoziții temporale;

o clădire impresionantă;

Informații utile

Adresa: Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt 1, Iași 700028

Program: Luni: închis

Marți - Duminică: 10.00 - 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet)

Sărbători legale: închis

Parcare: da (cu plată)

Bilet - asigură accesul în Muzeul Ştiinței și Tehnicii "Ştefan Procopiu", Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei.

Bilet întreg 60 LEI / ADULT; (se pot cumpăra și bilete reduse - vă rog verificați siteul sau întrebați la intrare

Bilet vizitare Complex Muzeul Național Moldova - Iași (Palatul Culturii + 3 muzee din orașul Iași)

Bilet întreg 76 LEI / ADULT; (se pot cumpăra și bilete reduse - vă rog verificați siteul sau întrebați la intrare

Bilet vizitare Turn cu Ceas:

Bilet întreg 16 LEI / ADULT; (se pot cumpăra și bilete reduse - vă rog verificați siteul sau întrebați la intrare

Website: https://palatulculturii.ro/

Istorie

În zona în care se află actualul palat a fost construită, în perioada medievală, o curte domnească (1434 - Alexandru cel Bun). Curtea domnească din Iași a fost distrusă în 1775 iar pe locul curții domnești este construit un palat de Alexandru Moruzi. Palatul va fi afectat de incendii, fiind refăcut de Mihail Sturza între anii 1841-1843.

După ce capitala se mută la București, palatul își pierde din importanță și este afectat de un nou incendiu în 1880. Este refăcut din nou în anii 1880-1883.

După puțin și această clădire este dărâmată pentru a face loc actualei clădiri. Regele Carol I făcuse o promisiune către ieșeni pentru construcția unui palat impunător și dorea să își țină promisiunea.

Lucrările au început în 1907, dar din cauza războiului acestea au fost terminate abia în anul 1925. Noul edificiu a fost realizat în stilul neogotic, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, ajutat de arhitecții Filip Xenopol și Grigore Cerchez.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial palatul a funcționat ca ă cazarmă a trupelor germane și rusești și spital. Apoi până în 1955 este Palat de Justiție ca mai apoi să devină Palat al Culturii, rol pe care îl are și astăzi.

Arhitectură, descriere și camere din Palatul Culturii din Iași

Stilul palatului este neogotic, cu detalii ornamentale, precum elemente heraldice exterioare. Extensiile semicirculare au fost aflate pe lateral sunt împodobite pe fronton cu figurine de arcași ce dau impresia că păzesc palatul, iar pe laturile construcției s-au realizat două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn donjon imens, cu metereze și ferestre ornamentale, totul fiind supravegheat de o acvilă uriașa cu aripile deschise.

Locuri din palat interesante pentru turiști sunt:

"Sala gotică", unde se poate vedea mozaicul care prezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale și lei)

"Sala Voievozilor" de la etaj în care sunt prezentate, în medalioane, portrete ale domnilor Moldovei și regilor României.

"Sala Henri Coandă".

Sala Henri Coandă

La primul etaj se află sala "Henri Coandă", al cărei lambriu a fost realizat în urma unui plan conceput de celebrul savant. În memoria anilor petrecuți la Iași pe lângă proiectul "Monumentul Eroilor Români" din cartierul Galata Coandă a dat și formula unui ciment special (bois-ciment), care reproduce perfect culoarea și sunetul lemnului de stejar. Astfel, ce vedeți realizat în sala Coandă este ciment cu lemn. De fapt acest ciment este prezent în mai multe săli din palat.

Intrarea în sală este marcată de două socluri pe care erau puse două busturi aparținând unor miniștri de justiție din vremea regală. Acestea au fost eliminate în momentul în care comuniștii au venit la putere.

Sala Voievozilor

Tot la etajul I se află și „Sala Voievozilor” cu picturi ale domnitorilor care au fost pe aceste meleaguri. Aceste picturi încep de la Decebal, continuă cu domnitorii moldoveni, nu se opresc la Unire, continuând cu regii României până la Carol al II- lea.

Picturile au fost executate de Ștefan Dimitrescu și de elevii săi.

Turnul Palatului

Faima Palatului Culturii a fost întărită și de ceasul cu trei cadrane amplasat în vârful construcției. Cu diametrul sau de 3,25 m, ceasul era decorat cu bucăți mici de sticlă colorată, simbolizând cele 12 zodii. Doi plăieși, îmbrăcați în costume naționale, pictați pe peretele turnului, au stat de straja lângă ceasornic, aceste ornamente inspirându-se din modelele oștenilor înfățișate la Castelul Peleș. În timpul nopții, vitraliile și crenelurile cruciforme ale turnului erau iluminate electric.

Carillonului este un sistem de clopote, o adaptare modernă a mecanismelor similare din Evul Mediu Occidental. Cele 8 clopote din turnul palatului redau, la fiecare ora exactă, "Hora Unirii", aducând aminte nu doar de "Unirea cea mică" din 1859, ci și despre "Unirea cea mare" din 1918. Melodia este memorata pe un tambur cu 69 știfturi (un fel de cuie mici - cel puțin asta știu eu).

Muzeul de Istorie a Moldovei din Iași

Istoricul muzeului începe în anul 1916 , moment în care se înființează Muzeul de Antichități. Ca urmare a diverselor modificări acest muzeu este transferat la Palatul Culturii și ia denumirea de Muzeul de Istorie a Moldovei. Urmează numeroase reforme și extinderi, ajungându-se la peste 50 000 de piese la ora actuală.

Exponatele de la muzeu sunt împărțite în 3 mari colecții:

colecția de arheologie care cuprinde piese din toate etapele istorice din Moldova. Cele mai cunoscute piese din această colecție sunt cele care fac referire la Cultura de la Cucuteni

colecția numismatică și medalistică în care se află piese geto-dacice, monede de la începutul statului medieval dar și obiecte recente primite de diverse personalități din țară.

colecția istorie prezintă obiecte variate cum sunt pergamente din Cancelaria Domnească și obiecte aparținând diverșilor oameni politici din sec XVIII-XX

Printre obiectele cu valoare deosebită se numără jilțul voievodului Alexandru Lăpușneanu; tronul domnilor Moldovei de la începutul secolului al XIX-lea; sabia atribuită prințului Alexandru Ipsilanti, conducătorul „Eteriei” (1821); sabia de vânătoare cu monograma împăratului Napoleon al III-lea, dăruită lui Alexandru Ioan Cuza;

Muzeul de Artă din Iași

Muzeul de Artă din Iași este primul muzeu de acest tip din Principatele Unite Române luând naștere în 1860. Acesta s-a dezvoltat pe colecția Las Marimas a revoluționarului pașoptist Scarlat Vârnav, colecție ce conține 12 picturi valoroase.

De-a lungul timpului s-au adăugat și alte tablouri și colecții, existând la ora actuală 3 mari galerii:

galeria de artă românească modernă

galeria de artă contemporană românească

galeria de artă europeană

Muzeul de artă are în acest moment aproximativ 10 000 de opere de artă cuprinzând tablouri, elemente de grafică și sculptură.

Muzeul Etnografic al Moldovei

Realizarea acestui muzeu începe în timpul celui De-al Doilea Război Mondial când se fac primele donații de țesături, port popular, ceramică și obiecte de lemn. Ulterior ce adaugă noi obiecte, inclusiv cărți de specialitate, muzeul fiind reorganizat și deschis oficial în 1958 la Palatul Culturii.

Cuprinzând peste 13 000 de piese de pe întreg teritoriul Moldovei, muzeul din Iași are un areal mare de acoperire, atât geografic cât și în privința domeniilor acoperite: agricultură, meșteșuguri, instalații țărănești, textile și port popular, arhitectură interioară, datini creație plastică etc.

Muzeul organizează și diverse expoziții temporare - cum sunt de exemplu: „Sărbătoarea în sat. Spiritualitate și artă”, „Cotidianul țărănesc. Inventivitate și pragmatism”.

Muzeul Știinţei şi Tehnicii Ștefan Procopiu

Compus din donații și achiziții, Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" a dezvoltat și diversificat prin patrimoniul său, care cuprinde acum peste 11.000 de obiecte, considerate importante pentru istoria științei și tehnicii. Printre acestea se remarcă piesele de referință pentru evoluția captării și înregistrării sunetelor, istoria tehnologiei fotografice și cinematografice, precum și progresul comunicațiilor (telegrafie, telefonie, radiotehnică, televiziune).

Alte elemente prezentate vizitatorilor: mașini de calcul (strămoșii calculatoarelor actuale), calculatoare, cărți de specialitate, diplome, aparatură de laborator sau obiecte personale care au aparținut unor oameni de știință locali.

Muzeul are trei secții:

energetica unde se arată cum se producea curentul la începuturi;

înregistrare și redare a sunetului - diverse cutii muzicale, polifoane, discuri, gramofoane și alte elemente ce țin de muzică;

telecomunicații prezintă evoluţia istorică a sistemelor de transmitere a informaţiei la distanţă;

Galerie foto

Vizită/Opinie

La Palatul Culturii am fost de două ori până acum. Prima oară mi s-a părut că am plătit un bilet la un preț exorbitant fără ca să văd mare lucru. Să vedem dacă s-a schimbat ceva între timp.

Prima oprire a fost Muzeul de Istorie. Aici am început să vedem armuri de cavaleri, vârfuri de sulițe. săbii sau alte arme medievale. La un moment dat intrăm într-o cameră în care se pot vedea ruinele pe care s-a construit palatul. Am impresia că pășesc pe istorie și mă trec fiorii. Deși nu prea am auzit multe de Iași (la nivel istoric - gen perioada medievală) faptul că pot vedea ruine din acea epocă mi se pare foarte tare. Ajungem într-o secțiune cu alte arme din perioada medievală târzie (inclusiv arme de foc) plus un cort amenajat în stil oriental. Cred ca aici este expusă partea de influență turcească asupra Moldovei, fiind urmată de partea cu influența rusească (armură de cuirasier rus) si alte obiecte. Mai avem o cameră cu obiecte feminine și masculine și ajungem la piesa de rezistență a muzeului (cel puțin în opinia mea): coif corintic descoperit în apele Siretului. Cum a ajuns acest artefact în zona Moldovei? Ei bine, asta e o întrebare foarte interesantă care momentan nu are răspuns. Lăsăm misterul pentru a fi cercetat de oameni pricepuți și explorăm diverse profesii din perioada medievală târzie (și nu numai): spițerul, zaraful, bijutierul etc.

Ieșim din muzeul de istorie, trecem prin hol (loc unde era o expoziție cu personalitățile de origine grecească care au trăit la noi în țară) și intrăm o expoziția despre cultura Cucuteni. Aici a fost foarte interesant. De ce spun asta? Pentru ca poți vedea felul în care a evoluat societatea pe o perioadă destul de îndelungată de timp urmărind felul în care pictau niște oale de lut. Chiar este interesant să vezi diferențele de mentalitate și evoluția unei forme de artă atât de veche. Și mai important, în acea expoziție de arăta felul în care vasele iau forma expusă. Dacă nu știți, majoritatea artefactelor sunt descoperite făcute bucăți. Urmează o muncă foarte grea de identificare și refacere a fiecărui obiect în parte. Ca să înțelegeți dificultatea muncii, puteți face comparația cu realizarea unui puzzle fără a avea o poza sau să știi care sunt marginile.

De la această expoziție am plecat spre Muzeul de Artă. Nu pot spune că sunt un mare pasionat de tablouri și sculpturi. Poate pentru că nu prea am avut de-a face cu ghizi care să îmi prezinte tablourile într-un mod interesant. În schimb la acest muzeu am găsit ceva interesant. Fiecare tablou avea un qr code, care dacă era scanat ajungeai pe site și ți se prezenta date despre tablou și alte elemente despre pictor. Pentru mine este un pas înainte pentru a înțelege mai bine arta (deși există o voce în cap care îmi șoptește că arta trebuie trăită nu înțeleasă).

Ieșim de la muzeu, observăm de sus elementele gotice din holul principal și ne îndreptăm spre cele două săli principale din muzeu: Sala Voievozilor și Sala Coandă. Amândouă sunt impresionante și totodată foarte diferite. Dacă una îmi dă senzația de aer domnesc și regalitate, cealaltă mi se pare contrastantă și pe alocuri macabră. Poate am văzut eu prea multe filme de groază.

Cine este interesant de a vedea diferențe la costumele populare, ceramică sau covoare este liber să o facă la Muzeul de Etnografie. Pe mine mă depășesc aceste detalii și nu am avut nici timpul necesar să studiez diversele elemente de pe costumele populare pentru a înțelege mare lucru. Ce am observat însă este prezența a foarte multe costume din Maramureș și Transilvania. Avem și instrumente țărănești, un pic de religie, ouă încondeiate și trăsuri care pot fi trase de cai.

Dacă nu merge cu artă și costume populare, muzeul ne-a mai dat o șansă să plecăm mulțumiți și am intrat în zona de muzică și tehnică. Aici găsim ceasuri, gramofoane, telefoane, aparate foto și inclusiv telefoane mobile din copilăria mea. Nu ai cum să nu îți exprimi admirația față de primele telefoane mobile pe care noi le denumeam afectuos cărămizi.

Cam atât cu vizita la muzeu. Să vedem ce concluzii am tras!

Concluzii

Palatul de Cultură oferă o varietate de expoziții care pot satisface curiozitatea oricărui turist. Dacă prin absurd nu ești interesat de istorie, artă, etnografie sau tehnică, poți admira palatul, care este o clădire impunătoare. Dacă nici asta nu te mulțumește atunci..........completați voi cu ce doriți. Încă ceva: dacă prima oară am zis că nu prea am văzut mare lucru, acum pot spune că ai ce să vezi, deși palatul este încă prea mare pentru numărul de exponate (se poate și mai bine).