Perseidele - o ploaie de stele într-o seară liniștită

Introducere

Există mai multe avantaje de a sta într-un orășel de provincie înconjurat de pădure și dealuri: aer mai curat, zgomot mai puțin, locuri în care să te plimbi, mure de mâncat și stele de văzut – asta ca să spun câteva.

Într-o zi frumoasă de august  am văzut un mesaj postat pe un grup de prieteni: „mâine sunt perseidele. Mergem?”. Mai văzusem perseide, dar o seară liniștită nu strică nimănui. Așa că ne-am pus toți de acord să ne adunăm pe o poiană pe la ora 22:00.

Date utile

Data Eveniment: nu sunt chiar date fixe, sunt mai multe perioade. Perseidele au o perioadă de activitate între 17 iulie și 24 august cu maxim  în jurul datei de 11-13 august (depinde de an)

Loc: Preferabil un loc cât mai departe de oraș. O poiana, pe munte, un loc cu vizibilitate mare de unde se pot observa cel mai bine.

Echipament: Ploaie de stele se vede cu ochiul liber dar o să aveți nevoie de ceva „echipament”. E vorba de pături și haine mai groase dacă doriți să stați toată noaptea.

Cuprins

Ce sunt perseidele?

Întâi câteva date teoretice despre eveniment.

Perseidele reprezintă o ploaie de meteori asociată cu trecerea cometei Swift-Tuttle. Numele vine de la punctul de unde par să apară (constelația Perseu). Iar Perseu vine de la eroul mitologic omonim.

Cum au apărut perseidele? 

Simplu spus a trecut cometa Swift-Tuttle și a lăsat în urmă un bagaj de bolovani și praf stelar. Mai exact, în momentul în care cometa ajunge la periheliu (cel mai aproape punct de soare) lasă în urmă bucăți de rocă (meteori) și praf care formează apoi un fel de nor de meteori . Unii meteori au peste 2000 de ani vechime, dar există o porțiune de meteori care provin de la trecerea cometei din anul 1862.

Perseidele au fost observate din timpuri străvechi – unii catolici făcând legătura cu Sf. Laurențiu (le-au numit lacrimile Sf. Laurențiu). 

Ce e cometa Swift-Tuttle?

Denumirea exactă e 109P/Swift-Tuttle. Își ia denumirea de la descoperitorii săi Lewis Swift și Horace Parnell Tuttle care au descoperit cometa la 3 zile distanță unul de altul. Are un nucleu de 26 kilometri ceea ce reprezintă dublul diametrului avut de meteoritul/cometa care a lovit Pământul și a făcut dinozaurii oale și ulcele. Am amintit asta pentru că se presupune că peste aproximativ 1000 de ani există șanse ca această cometă să ne facă o vizită și să întrebe urmașii de sănătate.

Orbita cometei în jurul soarelui durează 133 de ani. A fost văzută ultima oară în 1992 și va mai fi văzută în 2125.

Care este diferența între o cometă, un asteroid, un meteorid, un meteor și un meteorit?

Cometa este un corp ceresc destul de mic (unele pot ajunge la un diametru de aproximativ 200 km) care realizează o orbită în jurul Soarelui. Nucleul este format din rocă, gheață și gaze congelate. Apoi mai există o coamă care apare la apropierea de soare când cometa se încălzește și emană gaz. Și ultima parte a cometei este coada formată din gaz și praf și se desfășoară în partea opusă soarelui.

Asteroidul este un corp ceresc de mici dimensiuni. Se aseamănă cu cometele în ceea ce privește dimensiunea dar nu au coama (atmosfera gazoasă) de la comete. Majoritatea sunt formați din rocă sau un conglomerat de roci.

Meteoridul este o piatră de mici dimensiuni sau nisip care s-a format ca urmare e coliziunii dintre asteroizi sau prin dezintegrarea cometelor.

Meteorul este meteoridul care intră în atmosferă și arde complet.

Meteoritul nu arde în atmosferă și poate face gaură în pamânt. Adică e un asteroid care a decis să rămână pe la noi.

Câte stele căzătoare putem vedea?

La apogeu se poate ajunge la o rată de 60 de meteori/oră

Cum am trăit evenimentul

Aici nu e prea mult de scris. E mai mult de trăit. După cum puteți observa nu există nici galerie foto. Asta nu pentru că este foarte dificil să fotografiezi un meteor, ci pentru că am vrut să trăiesc momentul și să mă bucur de ploaia de stele (sarcasm).

Ne-am adunat pe la ora 22:00, am pus pături, izoprene sau alte lucruri pe care să stăm și am început să privim cerul. Aici intră în prim-plan o mare calitate a poporului român: răbdarea (sarcasm 2).

Din experiență știam că va trebui să așteptăm o bucată de timp pentru ca ochii să se acomodeze cu întunericul și să observăm stele căzătoare dar na…..nerăbdarea m-a făcut să zic:”încep și stelele astea să cadă odată”.

Și rugămintea a fost ascultată cu un meteor strălucitor deasupra capului. A fost unul din ală grăsun. Am stat acolo aproximativ 1 oră jumătate și am văzut în jur de 20 de meteori. Unii mai mici și alții mai mari. Cerul nu a vrut să coopereze în totalitate cu noi și a lăsat câțiva nori să își facă apariția. 

Pe parcursul șederii noastre am avut parte și de apariția unui meteorit sub forma unei frontale aruncate în aer care a aterizat lângă noi. Până a calculat creierul meu ce se întâmplă instinctul meu spunea: „ce frumos e….ce strălucitor…ce aproape….bre nu se mai oprește…mda…o ultimă dorința pentru posteritate” – asta pe parcursul unei secunde.

Dar nu asta a fost important în acea seară. Pentru mine această seară a fost minunătă pentru liniștea dată. Creierul a fost pur și simplu relaxat. Fără stres, fără probleme, doar vorbit și văzut.  Și cred că o astfel de seară trebuie să fie prezentă în viața oricărei persoane.

Din păcate nu am rămas cu cortul ….poate la anul..dacă va fi timp frumos.

Alte ploi de stele în timpul anului

Înainte de a încheia trebuie să vă spun că Perseidele nu este singurul eveniment de tipul „ploaie de stele”. Bănuiesc că este cel mai cunoscut datorită unui cumul de factori cum ar fi: probabilitatea de a avea cer senin în acea perioadă este destul de mare, la apogeu se văd mulți meteori, este cald noaptea și multe persoane au liber în acea perioadă.

Mai jost sunt enumerate și alte ploi de stele din timpul anului.

Quadrantidele 

Perioadă: 28 decembrie – 12 ianuarie

Apogeu: 2-3 ianuarie

Număr de meteori: 100-150 meteori/oră la apogeu

Viteză meteori: 41 km/s

Proveniență: obiectul părinte planeta minoră 2003 EH1 și probabil cometele C/1490 Y1 și C/1385 U1

Ciclicitate: anuală

Lyride

Perioadă: 16 aprilie – 26 aprilie

Apogeu: 22-23 aprilie

Număr de meteori: 5 – 20 meteori/oră la apogeu

Viteza meteori: 49 km/s

Proveniență: cometa C/1861 G1

Ciclicitate: anuală

Eta Aquaride

Perioadă: 19 aprilie – 28 mai

Apogeu: 5-6 mai

Număr de meteori: 50 meteori/ora la apogeu

Viteza meteori: 66 km/s

Proveniență: Cometa 1P/Halley

Ciclicitate: anuală

Delta Aquaride sudice (SDA)

Perioadă: 12 iulie – 23 august

Apogeu: 28-30 iulie

Număr de meteori: 25 meteori/oră la apogeu

Viteza meteori: 41 km/s

Proveniență: Cometa 96P/Machholz și complexul de grupuri de comete Marsden și Kracht

Ciclicitate: anuală

Bootide de iunie

Perioadă: 22 iunie – 2 iulie

Apogeu: 27-287 iunie

Număr de meteori: variabil cu un maxim istoric de 100 meteori/ oră

Viteza meteori:  – 

Proveniență: Cometa 7P/Pons-Winnecke

Ciclicitate: anual – neregulat (lungi perioade de inactivitate)

Perseide

Perioadă: 17 iulie – 24  august

Apogeu: 12-13 august

Număr de meteori: 60 meteori/oră la apogeu

Viteză meteori: 59 km/s

Proveniență: Cometa 109P/Swift-Tuttle

Ciclicitate: anuală

Tauride de Sud

Perioadă: 10 septembrie – 20 noiembrie

Apogeu: –

Număr de meteori: 5  meteori/oră 

Viteza meteori: 27 km/s

Proveniență: cometa 2P/Encke

Ciclicitate: anuală

Tauride de Nord

Perioadă: 20 octombrie – 10 decembrie

Apogeu: –

Număr de meteori: 5 meteori/oră

Viteza meteori: 27 km/s

Proveniență: cometa 2P/Encke

Ciclicitate: anuală

Leonide

Perioadă: 6 noiembrie – 30 noiembrie

Apogeu: 17-18 noiembrie

Număr de meteori: 10

Viteza meteori: 71 km/s

Proveniență: Cometa 55P/Tempel-Tuttle

Ciclicitate: anuală

Geminide

Perioadă: 4 decembrie – 17 decembrie

Apogeu: 13-15 decembrie

Număr de meteori: 150 meteori/oră

Viteza meteori: 35 km/s

Proveniență: Planeta minoră 3200 Phaethon

Ciclicitate: anuală

Urside

Perioadă: 17 decembrie – 26 ianuarie

Apogeu: 22-23 decembrie

Număr de meteori: 10 meteori/oră la apogeu

Viteză meteori: 33 km/s

Proveniență:  Cometa 8P/Tuttle

Ciclicitate: anuală