Peștera Veterani - Peștera Cetate

Venim mai aproape de vremurile noastre în timpul dacilor.

Se presupune că în Peștera Veterani, mai exact în centrul peșterii, ar fi existat un altar în care dacii sacrificau păsări pentru a onora zeii. În anumită perioadă a zilei (dimineața spun unele surse) lumina soarelui intră printr-o găură prezentă în tavanul peșterii și cade direct pe altar, acesta fiind momentul în care se realizau sacrificiile.

Este adevărat că sacrificiile de animale erau destul de dese în acea perioadă și erau prezente și la daci. Dar după câte am citit în diferite cărți/fragmente din cărți sunt foarte puține dovezi ca această practică să fie una extinsă. Pe scurt, ceea ce am citit și înțeles eu cu privire la religia dacilor: aceștia practicau sacrificiul animalelor – urmat de consumare sau înmormântarea lor (în special cele domestice cum sunt câinii), practicau periodic sacrificiul uman (gen la câțiva ani aruncau o persoană în 3 suliți pentru a-l trimite sol la Zamolxe ( să se refacă legătura între popor și zeități). Un alt sacrificiu uman – mult mai sadic – era uciderea soțiilor pe mormântul bărbaților, dar se pare că această practică nu era așa avansată.

Acum nu luați a bună ce am scris eu aici. E o problemă foarte complicată din cauza faptului ca nu prea sunt dovezi arheologice. Și în plus, nu prea am citit atât de mult despre aceste practici, s-ar putea să fi înțeles eu greșit.

Hai că m-am luat cu gândurile. Să trecem la romani. După cum se știe romanii nu prea stăteau prin peșteri. Aceștia au făcut o cetate, la gura peșterii, pentru a controla traficul pe Dunăre.

Trecem la Evul Mediu. Aici am o mare problemă. Am luat articolele de pe internet la rând și se spune că în jurul anului 1400, peștera intră sub influența imperiului austriac care face o cetate numită Peth. Nu știu ce istorie știți voi dar prin 1400 sigur nu era nici un imperiu austriac în zona Banatului. În funcție de perioada în care luăm data zona era a Ungariei sau a Țării Românești iar la sud erau fie sârbi, fie bulgari, fie otomani.

În fine, concluzia este că aici, cineva, a refăcut sau a construit noi fortificații prin jurul anului 1400. 

Ajungem și la perioada cea mai importantă pentru peșteră. După asediul Vienei, unde turcii sunt bătuți, începe o perioadă în care turcii și aliații lor sunt bătuți la fundul gol de austrieci. În sensul că pe unde e prins turcul, e altoit cu 2 palme. Astfel de la Viena, austriecii ajung până în Banat, cuceresc cetate după cetate și își dau seama de importanța strategică a peșterii.

Intră în scenă Feldmarschalleutnant Friedrich von Veterani, comandant austriac de origine italiană. Acesta a cucerit Lipova în 1691 și a început fortificarea acestei regiuni împotriva atacurilor turcești. Și cum în timpul războiului nu se reinventeză roata, una din fortificațiile refăcute a fost cea de la Peștera Piscabara – viitoarea peșteră Veterani. Aici există cam multă confuzie prin relatările pe care le-am găsit. Eu o să vă povestesc varianta care are cea mai bună logică atât în timp cât și la nivel de fapte.

Mareșalul trimite pe capitanul baron d’Arnau să fortifice peștera împreună cu 200-300 de soldați și 5 tunuri. Acesta ajunge la peșteră pe care o fortifică. Imediat ajung și turcii care înconjoară peștera și încep asaltul (comunicarea dintre trupele din peșteră și alte trupe aliate din zonă este întreruptă). Turcii asediază peștera de mai multe ori și nu reușesc să intre în ea. Urmează o noua etapă în care fortificațiile sunt bombardate de tunuri prezente pe malul sârbesc, iar turcii aruncă bolovani asupra apărătorilor (turcii se aflau deasupra lor pe munte). Un capitan, Michl reușeste să ajungă în peștera Ponicova, ajunge apoi la suprafață și îi alungă pe turcii de pe dealuri (aia care aruncau cu pietre).

Alt capitan, Schrokengast reușeste să aprovizioneze trupele cu alimente și mâncare. După lupte eroice care durează 45 de zile….austriecii iau bătaie. Cei din peșteră ori sunt luați prizonieri ori sunt eliberați (nu râdeți – sunt 2 variante oficiale ca să zic așa).

După cum se poate observa Veterani nu prea e prin peisaj la această luptă. Oare de ce peștera a acest acest nume? Eu zic pentru că era mai cunoscut, a venit cu ideea de a reface fortificațiile și plus a murit pe câmpul de luptă – e adevărat că nu la peșteră , ci mai sus, pe la Lugoj.

Să nu uit. Dacă găsește cineva cine naiba e Ianovici, Ianucovici, Ianovetz etc. care se presupune că era superiorul lui Veterani să îmi spună și mie. Dar să nu aud varianta că era comandantul trupelor din Almaj și era superiorul lui Veterani pentru că nu se pupă. Veterani a fost mâna dreapta a Prințului de Baden Baden și pe astă îl chema Hermann. Apoi a fost comandantul din timpul Bătăliei de la Lugoj. De prințul de Baden Baden s-a mai auzit și scris – pe Ianucovici l-am găsit doar legat de această poveste.

În fine. mulți nu prea știu dar a mai fost un asediu al cetății din peșteră, în 1788, având același rezultat.

Amenajarea păstrează unele detalii din vremea austriecilor. De exemplu avem un zid construit în interiorul peșterii, care închidea un fel de cameră de comandă.

Există o fântână, numită fântână turcului, deoarece aceasta a fost săpată de prizonieri turci. Are aproximativ 10 m adâncime, iar apa care se găsea acolo provenea din pânza freatică, nu din infiltrări din Dunăre.

Un alt loc interesant este fereastra prezentă aproape de tavanul peșterii și o potecă sculptată în stâncă prin care se ajungea acolo. Se presupune că acea fereastră avea rol de de post de observație, fiind instalat și un tun acolo.

Și cam atât – după cum am spus la început peștera nu e prea mare.