Peștera Veterani - Peștera Cetate

Introducere

Peștera Veterani o puteți vizita doar dacă luați barca și realizați turul pe Dunăre. Este o plimbare de 1-2 ore în funcție de unde plecați cu barca dar și de timpul pe care îl petreceți în peșteră.

Peștera a fost cunoscută oamenilor încă din vremuri preistorice, fiind găsite anumite unelte la baza peșterii din vremea paleoliticului târziu. 

În peșteră au fost găsite și oase de ursus spelaeus sau ursul cavernelor. Aceste animale de pe vremea glaciațiunilor au dispărut ca urmare a conflictului cu oamenii, a schimbării climatului dar și din cauza unor boli de care sufereau. 

Locație: Munții Ciucarul Mare, accesibilă cu barca prin Cazanele Mari

Preț: 6 lei ( se poate schimba în timp)

Ghidaj: Da

Amenajată: Da

Traseu în peșteră: scurt

Vizitare: pe tot parcursul anului dar este indicată perioada mai-octombrie

Dimensiuni: galerie scurtă de acces și o sală mare de 28 m lățime, 37 m lungime și 20 m înălțime. Există și o galerie vestică ascendentă dezvoltată pe diaclize, la intrarea căreia se află un zid. Peștera are o fereastră naturală

Cuprins

Sanctuarul lui Zamolxis și cetate romană

Venim mai aproape de vremurile noastre în timpul dacilor

Se presupune că în Peștera Veterani, mai exact în centrul peșterii, ar fi existat un altar în care dacii sacrificau păsări pentru a onora zeii. În anumită perioadă a zilei (dimineața spun unele surse) lumina soarelui intră printr-o găură prezentă în tavanul peșterii și cade direct pe altar, acesta fiind momentul în care se realizau sacrificiile. 

Este adevărat că sacrificiile de animale erau destul de dese în acea perioadă și erau prezente și la daci. Dar după câte am citit în diferite cărți/fragmente din cărți sunt foarte puține dovezi ca această practică să fie una extinsă. Pe scurt, ceea ce am citit și înțeles eu cu privire la religia dacilor: aceștia practicau sacrificiul animalelor – urmat de consumare sau înmormântarea lor (în special cele domestice cum sunt câinii), practicau periodic sacrificiul uman (gen la câțiva ani aruncau o persoană în 3 suliți pentru a-l trimite sol la Zamolxe ( să se refacă legătura între popor și zeități). Un alt sacrificiu uman – mult mai sadic – era uciderea soțiilor pe mormântul bărbaților, dar se pare că această practică nu era așa avansată.

Acum nu luați a bună ce am scris eu aici. E o problemă foarte complicată din cauza faptului ca nu prea sunt dovezi arheologice. Și în plus, nu prea am citit atât de mult despre aceste practici, s-ar putea să fi înțeles eu greșit.

Hai că m-am luat cu gândurile. Să trecem la romani. După cum se știe romanii nu prea stăteau prin peșteri. Aceștia au făcut o cetate, la gura peșterii, pentru a controla traficul pe Dunăre.

Peștera Veterani - Perioada medievală

Trecem la Evul Mediu. Aici am o mare problemă. Am luat articolele de pe internet la rând și se spune că în jurul anului 1400, peștera intră sub influența imperiului austriac care face o cetate numită Peth. Nu știu ce istorie știți voi dar prin 1400 sigur nu era nici un imperiu austriac în zona Banatului. În funcție de perioada în care luăm data zona era a Ungariei sau a Țării Românești iar la sud erau fie sârbi, fie bulgari, fie otomani.

În fine, concluzia este că aici, cineva, a refăcut sau a construit noi fortificații prin jurul anului 1400.  

Mareșalul Veterani și construirea fortificațiilor

Ajungem și la perioada cea mai importantă pentru peșteră. După asediul Vienei, unde turcii sunt bătuți, începe o perioadă în care turcii și aliații lor sunt bătuți la fundul gol de austrieci. În sensul că pe unde e prins turcul, e altoit cu 2 palme. Astfel de la Viena, austriecii ajung până în Banat, cuceresc cetate după cetate și își dau seama de importanța strategică a peșterii. 

Intră în scenă Feldmarschalleutnant Friedrich von Veterani, comandant austriac de origine italiană. Acesta a cucerit Lipova în 1691 și a început fortificarea acestei regiuni împotriva atacurilor turcești. Și cum în timpul războiului nu se reinventeză roata, una din fortificațiile refăcute a fost cea de la Peștera Piscabara – viitoarea peșteră Veterani.  Aici există cam multă confuzie prin relatările pe care le-am găsit. Eu o să vă povestesc varianta care are cea mai bună logică atât în timp cât și la nivel de fapte.

Mareșalul trimite pe capitanul baron d’Arnau să fortifice peștera împreună cu 200-300 de soldați și 5 tunuri. Acesta ajunge la peșteră pe care o fortifică. Imediat ajung și turcii care înconjoară peștera și încep asaltul (comunicarea dintre trupele din peșteră și alte trupe aliate din zonă este întreruptă). Turcii asediază peștera de mai multe ori și nu reușesc să intre în ea. Urmează o noua etapă în care fortificațiile sunt bombardate de tunuri prezente pe malul sârbesc, iar turcii aruncă bolovani asupra apărătorilor (turcii se aflau deasupra lor pe munte). Un capitan, Michl reușeste să ajungă în peștera Ponicova, ajunge apoi la suprafață și îi alungă pe turcii de pe dealuri (aia care aruncau cu pietre).

Alt capitan, Schrokengast reușeste să aprovizioneze trupele cu alimente și mâncare. După lupte eroice care durează 45 de zile….austriecii iau bătaie. Cei din peșteră ori sunt luați prizonieri ori sunt eliberați (nu râdeți – sunt 2 variante oficiale ca să zic așa).

După cum se poate observa Veterani nu prea e prin peisaj la această luptă. Oare de ce peștera a acest acest nume? Eu zic pentru că era mai cunoscut, a venit cu ideea de a reface fortificațiile și plus a murit pe câmpul de luptă – e adevărat că nu la peșteră , ci mai sus, pe la Lugoj.

Să nu uit. Dacă găsește cineva cine naiba e Ianovici, Ianucovici, Ianovetz etc. care se presupune că era superiorul lui Veterani să îmi spună și mie. Dar să nu aud varianta că era comandantul trupelor din Almaj și era superiorul lui Veterani pentru că nu se pupă. Veterani a fost mâna dreapta a Prințului de Baden Baden și pe astă îl chema Hermann. Apoi a fost comandantul din timpul Bătăliei de la Lugoj.  De prințul de Baden Baden s-a mai auzit și scris  – pe Ianucovici l-am găsit doar în legat de această poveste.

În fine. mulți nu prea știu dar a mai fost un asediu al cetății din peșteră, în 1788, având același rezultat.

Amenajare peștera Veterani

Amenajarea păstrează unele detalii din vremea austriecilor. De exemplu avem un zid construit în interiorul peșterii, care închidea un fel de cameră de comandă.

Există o fântână, numită fântână turcului, deoarece aceasta a fost săpată de prizonieri turci. Are aproximativ 10 m adâncime, iar apa care se găsea acolo provenea din pânza freatică, nu din infiltrări din Dunăre.

Un alt loc interesant este fereastra prezentă aproape de tavanul peșterii și o potecă sculptată în stâncă prin care se ajungea acolo. Se presupune că acea fereastră avea  rol de de post de observație, fiind instalat și un tun acolo.

Și cam atât – după cum am spus la început peștera nu e prea mare.

Legende

O daa! Favoritele mele!

Să vedem ce legende avem aici. 

Prima legendă este dată de comoara basarabilor care ar fi fost îngropată aici. O parte a fost luată de Nicodim atunci când a întemeiat mănăstirea Tismana.

Următoarea în linie este comoara îngropată de împărăteasa Maria Terezia a Austriei.

Apoi avem comoara prințului  Serbiei  Miloš Obrenović.

Și o ultimă comoară, cea a haiducilor din zonă. Câte comori mai sunt și în peștera asta!

Din păcate, toate aceste comori au atras în timp multe persoane dornice de îmbogățire care au săpat în peșteră pentru a descoperi aurul visat. Unii pot afirma că acest aur este blestemat. De exemplu, am citit despre un căutător de comori care a zburat cu mașina în Dunăre în timpul unei expediții de acest fel.

Descrieri și explorări

Prima descriere a fost realizată de A.F Marsigli, peștera fiind denumită Piscabara. Descrierea include și sistemul de fortificații prezent la peșteră.

Primele cercetări științifice au fost făcute peste mai mult de un secol, în 1872 de către M.Munk (geologie) și în 1879 O. Herman (fauna).

În  1929, în cartea „Biospeologica” R. Jeannel are o descriere sumară a peșterii. Înainte de realizarea lacului de acumulare se efectuează cercetări amănunțite de către St. Negrea, A. Negrea și L. Botosăneanu iar S.Nicolaescu-Plopsor organizează un șantier arheologic.

Un ultim element ce trebuie amintit: gura de intrare a fost astupată de apele Dunării, astfel nu a mai putut și folosită de păstori pentru adăpost.

Și vom încheia cu ultima explorare – care este a fiecăruia dintre noi în momentul în care vizităm acest loc plin de istorie.

Galerie foto

Alte articole prezente pe site
Cascada Bigar
Cascada Bigăr
Plimbare pe Dunare
Excursie pe Dunăre
Statuia Chipul lui Decebal - poza din barca
Chipul lui Decebal
Cetatea Severinului dintre Dunare
Cetatea Severinului