Podul lui Dumnezeu - podul natural de la Ponoare

Introducere

Podul lui Dumnezeu este un pod natural localizat în comuna Ponoarele – județul Mehedinți. Se spune că este al 2-lea pod ca mărime din Europa și singurul pod natural din lume pe care se poate circula cu mașini.

Vom explora legendele legate de pod, peisaj, drum, ce se mai poate vizita prin jur și care din afirmațiile de mai sus sunt adevărate.

Informații utile

Localizare: comuna Ponoarele, județul Mehedinți;

Parcare: Da;

Preț: Gratis;

Stare drum: bună

Descriere

Podul natural de la Ponoarele are o lungime de 30 m, o lățime de 13 m și înălțimea de 22 m.

Este singurul pod natural din lume deschis pentru traficul rutier (inclusiv cel de mare tonaj). Acest lucru degradează în timp podul – au fost și restricții pentru mașinile grele din această cauză .

El s-a format ca urmare a surpării unei porțiuni din tavanul peșterii Ponoarele, rămânând în picioare doar acel mic pasaj.

Din punct de vedere petrografic – este o structură formată din calcare stratificate.

Legende

La nivel de legende avem de prezentat 3 variante:

Prima legendă ne spune că în zonă se întâmplau foarte multe răutăți. Sătenii, crezând că în peșteră locuiește dracul, l-au rugat pe Dumnezeu să îi scape de el. Dumnezeu, văzând durerea sătenilor, a lovit cu palma tavanul peșterii, prăbușindu-l peste intrare. Diavolul a scăpat prin cea de-a 2-a intrare a peșterii – lacul Zătonul Mare și a început să se agațe cu ghearele de un deal. Astfel s-au format 2 câmpuri unde sunt foarte multe lapiezuri (Câmpul Afrodita și Câmpul Cleopatra). Ajuns în vârful dealului, diavolul a stat să se odihnească pe o stâncă – stânca aceea purtând și acum numele de Stânca Dracului.
O altă legendă este legată de Sfântul Nicodim. Sfântul Nicodim este considerat întemeietorul mănăstirii Tismana și un prelat de seama al acelei perioade. Legenda spune că Sfântul Nicodim era în trecere prin zonă. El s-a oprit în satul din vale și dorea să construiască acolo o mănăstire. Sătenii nu au văzut cu ochi buni acest lucru și i-au întins o capcană. I-au pus în sac câteva găini tăiate și l-au acuzat de furt. Nicodim a părăsit rapid localitatea cu ajutorul lui Dumnezeu, care i-a construit un pod peste o vale adâncă. Înainte de a pleca, se spune că Sfântu Nicodim a blestemat apele – astfel în zona respectivă să nu traiască nici o vietate.
A treia legendă este legată de un erou din basmele locale – Iovan Iorgovan. Se spune că acesta era un fel de Hercule al zonei. În lupta lui cu Hidra acesta înfige paloșul în munte, prăbușind muntele peste hidră. Astfel s-a născut podul de la Ponoare. Legenda continuă – hidra a fugit prin munte. Locul prin care a fugit hidra poartă acum numele de Valea Cernei. Dar oare unde se ducea hidra?! Se spune că ea dorea să ajungă la izvoarele minerale din zonă care ar fi avut puteri magice .

Ce mai poți vizita în zonă?

Câmpurile de lapiezuri de la Ponoarele

lapiezurile sunt forme carstice formate de apă pe suprafețele calcaroase, mai exact, mici șanțuri săpate de apă prin rocă. Uneori, în aceste șanțuri, își face apariția vegetația locală. Cele mai cunoscute lapiezuri de la Ponoarele sunt Câmpul Cleopatrei și Câmpul Afroditei. Câmpul Cleopatrei se află deasupra ieșirii din peșteră iar câmpul Afroditei este la 200 de m spre sud.

Lacurile Zătonul Mare și Zătonul Mic.

Lacul Zătonul Mare este cel mai mare lac carstic din România, asta teoteric. Practic, aceste lacuri sunt numite lacurile fantomă, deoarece în verile călduroase ele dispar pur și simplu. Pentru a le găsi pe poziție trebuie să mergeți toamna sau primăvara după topirea zăpezii.

Peștera Ponoarele

este peștera care se află între lacuri. Este o peșteră cu o lungime de 734 m și nu este amenajată. Uneori se umple cu apă , de aceea este indicat să vizitați doar prima parte a peșterii – unde aveți parte de lumină naturală. În peșteră există inclusiv o colonie de lilieci.

Pădurea de liliac de la Ponoarele

o pădure de aproximativ 20 de ha, protejată prin lege. În general aceasta înflorește la începutul lunii mai. În acea perioadă se organizează și sărbătoarea liliacului. Dacă vremea este destul de răcoroasă s-ar putea ca în momentul în care este festivalul, liliacul să nu fie înflorit.

Peștera Bulba

este o peșteră de 1560 m lungime. Prin ea trece apa venită din cele 2 lacuri (Zătonul Mare și Zătonul Mic). Are 3 etaje și nu poate fi vizitată decât în anumite perioade ale anului.

Cheile Băluței

chei cu peisaj destul de interesant. Nu sunt atât de cunoscute dar dacă sunteți în zonă puteți să mergeți până la aceste chei – mai ales că drumul este asfaltat.

Controversa

Și acum să trecem la controversă. Se spune că Podul lui Dumnezeu este al 2-lea pod ca mărime din Europa și singurul pe care se poate circula cu mașina din lume.

Prima oară trebuie să vă spun că podul nu este atât de mare. De exemplu, la nivel mondial nu intră nici măcar în top 20 poduri naturale (ca lungime). După câte am citit nu există un pod natural în lume pe care să treacă o șosea (în afară de cel de la noi).

În schimb – la faza cu al 2-lea pod natural ca mărime din Europa, să zicem că am niște dubii.

Dubiile sunt legate de felul în care este catalogat. Ce înseamnă cel mai mare? Înseamnă cel mai lung, cel mai înalt, cel mai lat, cel mai greu….cel mai ce? Mare nu are unitate de măsură universal valabilă. Ca să înțelegeți mai bine, o mărime fizică trebuie să fie observabilă și măsurabilă (are o determinare cantitativă – numărul și una calitativă – unitatea de măsură). Atunci când spunem cel mai mare trebuie să spunem și la ce unitate de măsură ne referim.

Am pus această explicație pentru că la o scurtă căutare pe internet găsiți că cel mare pod natural din Europa este Pravčice Gate din Cehia. Dar dacă luăm la puricat afirmația vedem că ei au afirmat că e cel mai mare pod natural din gresie din Europa – dimensiunile fiind mult mai mici față de cel din România. De fapt, după cât am observat ei au măsurat gaura (poarta) nu podul în sine.

Apoi avem podul natural din Franța – Pont D’Arc. Și aici a fost măsurată gaura (50 m înalțime și 60 lățime). Presupun că acesta ar fi cel mai mare dintre ele.

Dar stai – mai avem un exemplu în Italia, Ponte di Veja cu 40 m lungime și lățime de 20 m. Acum cine știe ce au măsurat ei. Apropo – acest pod este din calcar – ca cel din România.

După cum vedeți – afirmația de al 2-lea pod ca marime din Europa poate fi dezbătută destul de intens, de aceea eu aș fi mai precaut în această privință. Dar na, după câte s-a observat, fiecare trage pentru turta lui. Nu trebuie să ne lăudăm la turiști cu cel mai ce pod din lume?…trebuie (și da , nu mă refer la români cu această afirmație).

Opinie/Vizită

Chiar dacă am ocolit câtiva km de la traseul avut am zis să mergem să vedem și Podul lui Dumnezeu.

Peisajul spre pod este superb, mai ales dacă veniți din Baia de Aramă. În drum spre pod am oprit puțin și la mănăstirea Sfinții Voievozi – o mănăstire cu o poveste foarte interesantă.

Apoi se trece printr-o pădure și urcăm puțin până la pod. Am parcat mașina și am mers puțin în stânga pentru a admira podul. Sincer, la nivel de imagine, nu m-a impresionat – nu are masivitatea pe care o așteptam.

Ceea ce m-a impresionat însă e modul în care sunt așezate calcarele – zici că sunt puse cu mâna. În special în partea dreaptă (poate chiar au fost așezate așa în urma unui proces de consolidare – nu am stat să cercetez). Dacă stau bine să mă gândesc, poate nu am fost impresionat de pod din cauza peșterii aflate la mică distanță. Peștera nu e mare dar are o nuanță de masivitate. Într-un fel m-a cuprins un fel de teama – parcă în peștera asta a locuit și diavolul.

Să vedem ce trăiri mai trezesc pozele – pe lângă cele spuse mai sus – o singură imagine mi-a mai rămas în minte: cea cu biserica satului văzută pe sub podul natural – e ca și cum ai avea o priveliște spre rai.

În rest nu au existat întâmplări deosebite. Într-un fel e bine dacă scrii despre un obiectiv la o anumită distanță. În felul acesta îți dai seama dacă te-a impresionat sau nu zona vizitată. Și acesta este lucru cel mai important – cu ce trăiri rămânem după o asemenea experiență.

Galerie foto

Biserica vazuta de la Ponoarele — Biserica satului vazuta de la podul natural de la Ponoarele

Drum peste un pod natural — Biserica satului vazuta de la podul natural de la Ponoarele

Concluzie

În opinia mea, dacă mergeți la podul lui Dumnezeu, ar trebui să vă faceți timp și pentru celelalte obiective din zonă. Sunt locuri unicat în țară și e păcat să le ratați. Nu vizitați un obiectiv pe fugă, doar de dragul de a bifa ceva pe listă.