Traseu în munții Baiului - Ținutul Dulăilor

Introducere

Am dorit să ajung pe munții Baiului de multă vreme. Atunci când mergeam prin Bucegi îi vedeam așa golași și mici. Acum 1 an a fost prima dată, o tură cu bicicleta din Azuga până în Câmpina. Mi-am zis că ar trebui să experimentez și un traseu clasic. Să vedem cum a ieșit.

Informații generale traseu

  • Lungime traseu: 31 km
  • Timp pe traseu: 10 ore
  • Marcaje: Salb marcat pe urcare Sinaia, bine marcat creasta, slab marcat coborare Busteni
  • Sursa apa: posibil izvor pe coborarea spre Busteni
  • Dificultate generală: mediu

Cuprins

Echipament

Traseu de munte lung și cu o mare expunere la soare. Pe primul loc ar trebui să fie o pălărie de soare și cremă de protecție cu factor 50. 

  • Rucsac de munte
    Eu am luat un rucsac de 50 l pentru acest traseu. Este încăpător pentru un astfel de traseu.
  • Bocanci impermeabili
    Pentru acest traseu am luat bocanci impermeabili. Traseul prezintă zone cu noroi sau mici traversîri de apă.
  • Apă
    Este necesar o sticlă de 3 l de apă pentru hidratare. În același timp am luat 2 sticle de 0.5 l de băutură energizantă cu vitamine.
  • Hrană
    Pentru hrană: mix alune, fructe, batoane energizante, biscuiți, brânză, roșii, ardei, cașcaval, icre, pâine, ciocolată.
  • Telefon încărcat, acte, bani
    Plus o baterie externă. Pentru orice eventualitate. Dacă ai un telefon bun nu mai ai nevoie de aparat foto.
  • Pelerină de ploaie/ Pantaloni impermeabili
    În cazul în care vă prinde vremea nefavorabilă.
  • Tricouri
    Nu din bumbac - se usucă greu. Cel puțin 2 - unul fiind de schimb.
  • Sac gunoi
    Nu lăsăm gunoi pe traseu. Iar dacă întâlnim o sticlă de plastic pe munte ar fi frumos să o luăm cu noi la plimbare până la primul coș de gunoi.
  • Informații traseu
    Informații cu traseul ce trebuie parcurs și hartă. O listă cu obiectivele de pe traseu, locuri de repaus etc.
  • Trusă de prim ajutor
    Nu am luat. Dar trebuie luată în general. La următoarea ieșire o am în listă.
  • Ochelari de soare
    Foarte importante pe un traseu de acest tip. Eu nu prea port ochelari de soare dar erau utili în această situație.
  • Cremă de protecție și pălărie
    Dacă ai ghinionul să fie complet senin vei avea nevoie de astfel de obiecte.

Drumul până la Sinaia

Drumul până la Sinaia se poate face cu trenul sau cu mașina. Dacă optați pentru mașina trebuie să aveți puțină rabdare cu aglomerația de la Comarnic. O mică variantă ocolitoare este prin Breaza, dar mai bine puneți Waze-ul și ascultați de zice acolo. Când ajungem în Sinaia, o luăm pe centură (pe drumul spre gară). Imediat după rondul de la Penny se face o stradă la dreapta. Noi am oprit unde se face la dreapta dar puteți să lasați mașina în parcarea de la gară (mai sunt 200 m până acolo).

Dacă veniți din București, Ploiești sau localitățile limitrofe e de preferat să luați trenul și să vă opriți la Sinaia. Nu mai pierdeți timp în aglomerație și vă protejați neuronii de foarte clinică.

Sinaia - Stâna Piscul Câinelui - Vf. Piscul Câinelui

Marcaj:  Traseu în munții Baiului -Tinutul Dulailor 1

Timp: 2 1/2 ore – 3 ore

 

După ce am ajuns și parcat, ne-am echipat și am plecat la drum. Am luat drumul spre cabana Piscul Câinelui și de la început proprietarii au dorit să ne arate că e cabană particulară cu semne mari de tot. Drumul până la cabana este un drum de țară care în principiu se poate parcurge și cu mașina dacă ambalați motorul puțin mai mult.

Tot până la cabană marcajul e destul de des. Oricum nu aveți cum să vă rătăciți. Poate doar dacă plecați după ciuperci prin pădure. 

După ce am trecut de cabană se schimbă povestea. În ceea ce privește marcajele acestea cam dispar din peisaj. De exemplu, la o taiere drumul se am rămas puțin în dubiu pe unde să o luăm. Am luat-o pe drumul (poteca) principală până am văzut iar marcajul. Cam aceasta este caracteristica traseului în ceea ce privește marcajele: nu le ai – ține drumul sau poteca.

Urcarea dinspre Sinaia este destul de grea din următoarele motive: lungă, abruptă în unele locuri și până ieși în golul alpin nu ai parte de priveliște. La asta se adaugă și noroiul dacă ai avut norocul și ai planificat drumul după zile ploioase. Aici am văzut aplicată vorba 1 pas înainte și 2 înapoi. O fată aluneca pe noroi ca și cum ar fi fost pe gheață.

După aventura din pădure dăm de golul alpin. Foarte, foarte, foarte important – crema cu protecție 50 la voi și dat peste tot. Exemplu personal – dat cu cremă pe față, gât, mâini. Dar boul de mine a uitat că mai are de acoperit și picioarele. Ei bine, acele picioare au stat acoperite de iaurt si smântâna 3 zile după (am încercat diverse creme ca om modern și emancipat ce sunt – efectul a fost un mare zero efecte).

Și ieșim noi în golul alpin și dăm de …dulăi. Pe munții Baiului sunt foarte multe stâne. Este de preferat să mergeți în grupuri mai mari. 

Prima oară am văzut un dulău (ciobănesc carpatin). Apoi încă unul și încă unul până au ajuns la un număr de 5-6. Printre ei era și o piticanie de cățel cu gura mare.  Știam că acestor câini nu le place să le invadezi teritoriul așa că am zis să mergem cât mai uniți ca și grup. Erau și ciobanii prin preajmă, pericolul nefiind atât de mare. Problema era piticania aia de cățel care lătra zici că era tren în gară.  În fine….trecem de câini și dam de văcuțe….nu mov dar frumoase. Abia așteptau să fie fotografiate împreună cu caii care zbrudau de colo-colo.

Dacă tot a venit vorba de câini, unul mai prietenos a venit cu noi până la drumul de creastă. Era un câine cu maniere și prietenos. A stat cuminte cât am mâncat noi  și apoi a primit bucurost câteva bucăți de carne.

Peisaj muntii Baiului
Poteca muntii Baiului

Traseul de Creasta- Vf Baiul Mare

Marcaj: Traseu în munții Baiului -Tinutul Dulailor 2

Timp: 2 1/2 ore

Pe traseul de creată se intră în apropierea vf. Piscul Câinelui. Noi nu am mai mers până sus, am cotit spre stânga.

În majoritatea cazurilor există 2 variante de drum: un drum care ocolește vârfurile și un drum care ia fiecare vârf în parte. Noi am decis să ocolim o mare parte din vârfuri până la urcarea spre vârful Baiul Mare.

Drumul este destul de monoton. Ceea ce este impresionant este peisajul. Vezi prapastia de la Bucegi in toata splendoarea ei iar pe dreapta este valea Doftanei iar in departare se vad muntii Ciucas. 

Trebuie să aveți grijă. Și aici sunt oi și câini, dar câinii de aici sunt mai prietenoși. Dar na, trebuie să înțegelem. Am auzit de la ciobani că oile mai dispar din când în când – vin lupii sau urșii.

Ne-am întâlnit cu foarte multe biciclete și motociclete. Traseul de creastă este destul de circulat. Uneori sunt și atv-uri sau buggyuri. Nu le am prea mult la suflet din cauza zgomotului. Să ne întoarcem puțin la biciclete.  Se poate urca din Azuga cu telegondola sau prin Busteni. Aceste metode de urcare sunt abordabile. Dacă doriți să coborâți prin Sinaia trebuie să vă avertizez – panta nu permite greșeli și s-ar putea să luați copaci în brațe.

Până la vf. Baiu Mare câteva urcări scurte dar destul de abrupte.Ultimul hop este chiar urcarea către vârf. Există 3 vârfuri destul de apropiate ca înălțime. Deși ultimul pare mai înalt Baiul Mare este cel din mijloc. Locul nu este marcat. Oricum ar fi nu e mare diferența între vârfuri – maxim 5 m (cel puțin așa zice harta). Aici am luat o pauză mică pentru gustare și pentru poze, peisajul fiind superb.

Vf Baiul Mare - Busteni

Marcaj: Traseu în munții Baiului -Tinutul Dulailor 3 – parțial

Timp: 3-4 ore

Începem coborârea. Dacă timpul vă permite în dreapta puteți urca și pe vârful Baiul Mic, care se înalță ca un dom singuratic.

Există mai multe drumuri de coborâre. Cel mai evident este drumul care duce prin mijlocul unei stâni. Din nou atenție la câini. Există și câteva izvoare pe drum, deși ma preferat să consumăm resturile de apă din rucsac. Ar trebui să pun și un filtru pentru apă în bagaj data viitoare.

Și mergem, mergem, ne întâlnim cu alt drum care vine din creastă, intrăm în pădure, dăm de noroaie. Unii chiar experimentează diverse treceri peste aceste noroaie și ajung să intre în ele până la gleznă. Și iar mergem, drumul se bifurcă. Aici fac o mică paranteză. Dacă nu stiți pe ce drum să o luați verificați pe telefon. Cel puțin pentru GPS există semnal. Nu vă faceți griji, dacă urmați drumul principal ajungeți în Bușteni.

Apoi intrăm în pădure. Și încep să vă muguri de brad. Am cerut o pungă, și am zis grupului să o ia înainte că îi prin eu din urmă. Am început să culeg eu liniștit mugur de brad. Când aveam cam 1/4 din pungă încep să aud zgomote ciudate prin spate. Mă uit, nimic. Continui și iar aud zgomote. Cum să vă spun eu: am decis că nu este bine să stau să aflu care este sursa acelor zgomote și am început să o iau la vale ușor. După 100 de m, am zis că e mai bine să prin grupul cât mai repede din urmă și am luat-o la sănătoasa. În mintea mea era explicația de cocoș veritabil: trebuie să ma grăbesc să prind grupul ca să ajungem la gară mai repede să mergem să luăm mașinile de la Sinaia. Doar nu doreați să recunoască neuronul meu că a luat-o la vale de frică nu?

În fine, prind grupul (de fapt o parte din grup pentru că se răsfiraseră pe toată coborârea). Și iar mergem, și nu se mai termină drumul.. Apoi ajungem la o altă bifurcație. Atenție aici pentru că este o bifurcație importantă și destul de mare. Dacă doriți să ajungeți în Bușteni la gară trebuie să o luați la dreapta. Noi a trebuit să mai așteptăm puțin pentru că unii au luat-o înainte (drumul duce în Poiana Țapului). De aici mai aveți aproximativ 1 oră până la gară. Se poate face și mai rapid dacă aveți rezerve de energie – noi nu prea am mai avut.

Coborare spre Busteni

Galerie Foto

Concluzii

Traseul este destul de lung și cu dificultate medie. Nu este recomandat decât persoanelor care au antrenament pe munte. Cel mai important lucru – nu vă uitați crema de protecție solară și o șapcă/pălărie. În rest admirați peisajul, vorbiți cu cățeii și culegeți muguri de brad dacă e timpul lor.  În opinia mea acest traseu este one time only.

Linkuri utile

Alte articole prezente pe site
Traseu Bucegi - Jepii Mici
Traseu cabana Valea Sâmbetei
Traseu Vf. Moldoveanu
Curtea Domnească din Târgoviște