Mănăstirea Snagov: istoric, artă și cultură
Introducere
De mănăstirea Snagov auzisem. Mi se formase în cap ideea că ar fi ceva extraordinar la această mănăstire. Poate că am rămas impresionat în copilărie, când am vizitat-o într-o excursie cu clasa.
Se va ridica obiectivul turistic la nivelul avut în imaginația mea? Să aflăm!
Informații utile
Adresa: Strada Mănăstirea Vlad Ţepeş, Siliștea Snagovului 077117;
Program: iarnă: 8:00- 17:30, în timpul verii: 7:30- 21:30 – bănuiesc că există un program flexibil;
Parcare: nu;
Preț: gratis;
Date de contact: +40724768949;
Animale de companie: nu;
Stare drum: bună.
Istoricul mănăstirii Snagov
Ctitorie
Înainte de a trece la ctitorie trebuie să spun că zona a fost locuită încă din perioada bronzului. În urma unor săpături arheologice executate de D.V. Rosetti în 1933 s-au descoperit obiecte din epoca târzie a bronzului, monede getice și monede romane. O monedă este din orașul Dyrrhachium de pe coasta dalmată ( conform Revista de cercetări numismatice nr.2 din 2016).
Și acum să trecem la controverse. Ne vom lovi de contradicții pe aproape toată perioada istorică.
Se presupune că în zonă a fost o bisericuță de lemn încă din sec XI, care a ars . Până aici nimic anormal. Acum urmează partea interesantă. Unele surse dau ca sigură construcția unui paraclis în vremea lui Vladislav I (1364-1379). În schimb, arhiepiscopia spune că acel paraclis a fost construit de Vladislav II în 1453. Da, sunt 100 de ani diferență, dar ce contează. Cred că și lacul s-a săturat de cearta asta între ani și a zis că mai bine scufundă structura prin anii 1600, rămânând doar ușile împărătești la Muzeul de Artă al României (trebuie neapărat să trec pe acolo să văd ce zic si cei de la Muzeu).
Trecem peste această mică contradicție și dorim să aflăm cine e ctitorul. Nimic mai simplu ați spune. Ei bine, nu. Prima atestare documentară este dată de Mircea cel Bătrân în 1407/1408 (în funcție de surse, normal). Dar, conform arhiepiscopiei, tradiția îl păstrează pe Vlad Țepes ca întemeietor, iar biserica actuală este realizată de Neagoe Basarab.
Conform raportului CIMEC cu privire la săpăturile arheologice din 1996 biserica veche (cea de pe vremea lui Mircea cel Bătrân) era mai mare decât cea de pe vremea lui Neagoe Basarab, biserica actuală fiind construită în interiorul bisericii vechi. Cine zicea că istoria nu e frumoasă: până acum nu am auzit de biserică în biserică.
Evoluția mănăstirii în timp
Să ne întoarcem la istorie. Pe timpul lui Vlad Țepeș aici se construiește o închisoare pentru boierii trădători, ziduri, un turn de observație (pe post de clopotniță) și o fântână. A, să nu uit , și un pod de lemn.
Urmează o altă etapă în timpul lui Neagoe Basarab – moment în care este construită (refăcută) biserica actuală (pictată în timpul lui Petru Șchiopul) și sunt aduse îmbunătățiri lăcașului. În toată această perioadă trebuie menționat că diverși domnitori au încercat susținerea financiară a mănăstirii, dar din diverse motive, darurile oferite nu erau suficiente, iar în cazul în care se dădeau veniturile de la o vamă acest lucru nu era prelungit (alt mister).
Acum trecem la contradicția numărul 2: Când a fost instalată prima tiparniță în mănăstire? Unele surse spun că pe timpul lui Matei Basarab, alte surse spun că pe timpul lui Constantin Brâncoveanu. Ceea ce este sigur este faptul că în timpul domniei lui Matei Basarab, în 1653, pe la mănăstire trece patriarhul Macarie al Antiohiei, însoţit de diaconul Paul de Alep. Acesta nota “În zori am plecat de aici și am mers la o altă mănăstire, ultima dintre cele pe care le-am cercetat: este o mănăstire veche, cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică, si este numită Snagov. Ea a fost ridicată de răposații Mircea-vodă [Ciobanul], Radu-vodă, [Matei] Basarab-vodă si Petru-vodă . Mai sunt aici si alte două biserici, în partea dinspre chilii,[una] cu hramul Buna Vestire și [cealaltă cu hramul] Adormirea Maicii Domnului si aceasta se află pe un ostrov, iar împrejur este un lac foarte întins. Are un pod lung [de trecere] peste acesta.”
O altă etapă importantă este dată de prezența unei tipografii în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Aici se tipărește pentru prima dată cu litere mobile cărți în limba română cu caractere latine.
Până în 1821 nu mai sunt informații foarte importante. A existat un schit de maici până în anul 1810 iar în 1815 este refăcută pictura. Un eveniment important se petrece în 1821 când podul de lemn arde în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu (prima variantă). Varianta numărul 2 – podul se prăbușește în 1853 când un grup de soldați și prizonieri îl traversează.
O altă revoluție, cea din 1848 face ca mănăstirea să fie iar în centrul atenției. În această perioadă aici se refugiază revoluționarii în frunte cu Nicolae Bălcescu.
După secularizarea averilor mănăstirești făcută de Cuza mănăstirea este abandonată, fiind reparată în 1873 de săteni, în 1904, în 1966 și spre sfârșitul sec XX.
Mormântul lui Vlad Țepeș
Pentru a avea un mormânt trebuie să avem o cauză a morții. Felul în care a sfârșit Vlad Țepeș este un mister care încă nu a fost elucidat. După ce a fost înlăturat de la domnie în 1462, Vlad îl ajută pe Ștefan în 1476 să elibereze țara de turci. În schimb, Ștefan și domnul Transilvaniei îl ajută pe Țepeș să ajungă iar domn. Domnia a fost la fel de scurtă ca prima deoarece moare asasinat.
Exista cel puțin 3 variante ale morții lui Vlad Țepeș:
- A fost omorât de Basarab Laiotă în timpul unei bătălii când Țepeș era izolat de oastea lui;
- A fost omorât de oamenii lui, fiind confundat cu un turc pentru că era deghizat;
- A fost omorât de un asasin plătit de boieri și de otomani.
Și dacă asta pare complicat să vă spun câte variante sunt pentru mormânt. Nu mai puțin de 5:
- Mănăstirea Comana (cea mai plauzibilă și logică variantă);
- Mănăstirea Snagov (a 2-a varianta – dar pare mai mult o legendă);
- Schitul Bălteni (după câte am citit se face confuzie între Țepeș și Vlad Dracul- tatăl);
- Turnul Chindiei Târgoviște (am găsit niște articole dar nu știu cum ar putea fi posibil);
- Italia (cea mai puțin plauzibilă situație – ar fi fost luat prizonier și răscumpărat de fiica lui care era căsătorită cu un nobil Italian iar pe un mormânt de acolo e pus un dragon – mi se pare un subiect bun pentru un film).
Le-am pus în ordinea în care consider că sunt șanse să fie adevărate. Locul unde există piatra funerară și piatra în sine nu au dat nici un indiciu că acolo ar fi înmormântat Vlad Țepeș. Ceea ce este însă interesant este faptul că a fost descoperit un mormânt care ar putea să aparțină unui domnitor. Dar cum la noi trebuie să dispară lucruri, așa s-a întâmplat și cu obiectele descoperite în cercetările arheologice din 1933.
Concluzie pe acest subiect: misterul continuă.
Diverse morminte
La Snagov există foarte multe morminte de boieri care au fost executați. Printre ei putem aminti Dragomir Postelnicul, Stoica Logofătul, Pârvu Vornicul, Ioan Călugărul, Serafim Mitropolitul.
Un personaj important asasinat la Snagov este postelnicul Constantin Cantacuzino, tatăl lui Șerban Cantacuzino (domn al Țării Românești) și bunicul lui Constantin Brâncoveanu.
Arta/Arhitectura
După ce am explorat istoria acestei mănăstiri trecem la altă categorie. O biserică nu trebuie privită doar din perspectiva istorică, ea trebuie să fie admirată și ca o minune arhitecturală. Lăcașul de cult are trei hramuri: Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Sf. Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie) și Sfântul Ierarh Antim Ivireanul (27 septembrie) și este realizat în stil bizantin cu elemente românești.
Este susținută de 16 stâlpi făcuți din cărămidă aparentă. Trebuie menționat impresionantul turn clopotniță făcut din piatră de râu și cărămidă aparentă.
Biserica prezintă 4 turnuri poligonale acoperite cu țiglă iar la interior are balcon, navă și altar. În 1563 interiorul este îmbrăcat în frescă de către zugravul Dobromir cel Tânăr. În decursul timpului aceste fresce au suferit reparații și modificări.
Biserica are planul în cruce greacă, cu abside laterale semicirculare la interior și pentagonale la exterior, boltite în semicalotă.
Acum să ne concentrăm puțin pe pictura din biserică. Eu vă voi face un rezumat iar mai multe detalii și imagini (nu am fost lăsați să fotografiem în biserica – o să revin la acest lucru la capitolul Opinie/vizită), le puteți găsi în “Mănăstirea Snagov – Istorie și Arta” – editura Cuvântul Vieții 2011.
Picturi din pronaos (localizare) – Mănăstirea Snagov
Pe latura sudică avem un tablou votiv: Neagoe Basarab, Teodosie, Mircea Ciobanu, Petru cel Tânăr, Radu, Mircea, Doamna Chiajna.
Sinaxar, detalii din lunile mai și iulie, pronaos, zidul de S.
Cei 7 frați Macabei cu mama lor Solomoni și Eleazar preotul; Cei 3 tineri în cuptor, pronaos, zidul de S.
Sfântul Ștefan cel Nou și un alt sfânt iconodul cu icoana lui Hristos Pantocrator, pronaos, zidul de S.
Sinoadele ecumenice (întâi, al doilea și al cincilea), pronaos, zidurile de S, V, N.
Zidul de E al pronaosului cu icoana de hram și detalii din Imnul Acatist.
Imnul Acatist, detalii, pronaos zidul de N și de E.
Mărturisitorul, Ioan Colibașul, Eufrosin, pronaos, zidul de N.
Sfântul Pahomie cu îngerul, Sfinții Pavel Tebeul, Petru Athonitul, pronaos, zidul de NV.
Picturi din naos (localizare) – Mănăstirea Snagov
Sfinții Mucenici Procopie, Artemie, Mina, naos, zidul de S.
Bolta în leagăn a naosului, latura de S.
Îngerul arătându-se lui Zaharia la Templu, proscomidiar, zidul de S.
Sfinții Mucenici Teodor Stratilat, Gheorghe, Dimitrie, zidul de N.
Bolta în leagăn a naosului, latura de N.
Cortul mărturiei, proscomiarului, zidul de N.
Pogorârea Duhului Sfânt, naos, zidul de V.
Adormirea Maicii Domnului, naos, zidul de V.
Poate la vizitele viitoare o să pot să exemplific și prin imagini – cine știe.
Legende
Mănăstirea Snagov are și câteva povești deosebite.
Ca să o luăm în ordine cronologică, prima este legată de paraclisul scufundat din care au rămas doar porțile. Se povestește că există un blestem al lacului care înghite clădirile pe care nu le dorește pe insulă. Acest lucru ar fi afectat în trecut și alte clădiri aflate în zonă.
O altă legendă este legată de fântâna construită de Vlad Țepeș. Se presupune că această fântâna ar fi fost săpată de către prizonieri (boieri sau turci ) cu mâinile goale.
Dacă suntem la capitolul subteran de ce să nu vorbim de legenda care spune că există tuneluri sub mănăstire, iar în aceste tuneluri ar fi mormântul de unde s-a ridicat Vlad Țepeș sub forma de vampir.
Ajungem și la ultima legendă concretă. Asta dacă nu punem la socoteală poveștile cu fantome, zgomote ciudate și flăcări apărute pe cer. Această poveste ține de podul de legătură care s-ar fi scufundat cu tot cu prizonieri, soldați și munițiile transportate. Spiritele acestora se mai arată din când în când pe insulă.
Centru tipografic
Pe lângă controversa legată de tiparniță instalată la Snagov de Matei Basarab, cea mai mare dezvoltare în ceea ce privește viața culturală și tipografia se realizează sub îndrumarea lui Antim Ivireanul (cărturar, tipograf, gravor, ctitor și viitor Mitropolit ).
Acesta înființează o tipografie la Snagov, unde a fost egumen, în 1696.
Aceasta a funcționat până în 1701 și au fost tipărite 14 cărți (7 grecești, 4 românești, 1 în slavonește, 1 greco-română, 1 greco-arabă) așa cum spune George Călinescu. Dintre ele putem să amintim următoarele cărți:
Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă (1699)
Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, grecește)
Liturghierul greco-arab (1701)
Evanghelia (1697)
Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1698)
Carte sau lumină (1699)
Învățături creștinești (1700)
Floarea darurilor (1701)
Mai multe detalii cu privire la aceste cărți găsiți aici: http://movio.biblacad.ro/ANTIM/en/7/carti-tiparite
Trebuie reținut că în această perioadă la Snagov se tipărește și prima carte în limba română cu litere latine „Orânduiala slujbei Sfinţilor Constantin şi Elena”.
Antim Ivireanul mai tipărește cărți la București, Govora și Târgoviște. Poate o să fac un articol special despre perioada Brâncovenească .
Obiective turistice în zona mănăstirii Snagov
Mănăstirea Căldărușani
Mănăstirea Țigănești
Pădurea Snagov
Mănăstirea Pissiota
Vizită/Opinie
Acum ajungem la vizita propriu-zisă. Într-o zi din timpul săptămânii ajungem și noi la mănăstirea Snagov. E adevărat că nu ne făcusem temele cu privire la mănăstire dar după renume aveam așteptări mari. Drumul până la mănăstire este semnalizat corespunzător, cel puțin din DN1. Am mai fost în zonă când eram mic cu școala, dar nu mai țineam minte foarte multe. Și ajungem.
Opresc mașina ca boul în mijlocul drumului și mă uit în stânga, mă uit în dreapta, nimic. Mașina se putea vedea din satelit de-a curmezișul drumului dar parcarea după care mă uitam eu nu. Până la urmă parchez în fața unei curți, coborâm și mergem spre pod. Pe stânga văd o hartă cu rezervația Snagov, un semn care îmi spune că nu prea am voie cu animale de companie și faptul că mănăstirea are 3 zile de Hram. Până aici toate bune și frumoase.
Și acum vine podul. Ei bine dacă în timpul vizitei nu am băgat de seama acest lucru, după ce am căutat informații și am văzut ca a existat un pod de lemn, am zis că acel pod e ceva tipic românesc.
Păi să vă explic. Încadrare în peisaj și arhitectură 0, valoare istorică 0, dacă e puțină zăpadă ai șanse foarte mari să ajungi, ca soldații din legendă, să înoți cu peștii (e foarte alunecos stratul de suprafață). Podul acela este exemplul concludent la felul cum s-a construit în țara asta.
În fine, trecem peste și ajungem la turnul clopotniță/de veghe. Clădire impresionantă dar 0 informații. Bine că s-au pus informații cu privire la podul pe care am trecut dar la o clădire de pe vremea lui Vlad Țepeș trebuie să caut pe net. Trec și peste asta, admir biserica. Chiar dacă e micuță, are un stil aparte și e plăcuta la privire.
Stați că am uitat ceva. Mai știți semnul acela cu interzis intrarea cu animale de companie. Ghici, ghicitoare cine ne întâmpină la intrare: 2 căței foarte prietenoși, cu chef de joacă. Cred că ei nu au putut citi semnul de interdicție.
Facem niște poze pe afară și intrăm. În biserică era o domnișoară/doamnă. Pe partea din stânga văd niște poze și informații. Mă duc să citesc – vreau să fac o poză. Vine așa din spate o vorbă – vă rog să nu faceți poze. Asta nu o mai înțeleg din următoarele motive:
- Dacă venea Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș sau preotul Antim Ivireanul și mă ruga să nu mai fac poze, ziceam că nu am voie;
- Nu sunt adeptul taxelor de fotografiere la muzee sau biserici (cele exorbitante) dar o sumă modică aș plăti pentru a face poze;
- Cum vrei să afle lumea de mănăstirea Snagov dacă tu îi ascunzi frumusețile?
- Dacă nu vrei să mai vină lumea la biserică ce rost mai are să fie deschisă?
- Înțeleg că uneori este necesar interzicerea realizării pozelor din cauza faptului că lumina blitzului poate afecta pictura sau cărți vechi. Înțeleg dacă ai obiecte valoroase și îți e frică de hoți. Dar poza la o imagine scoasă la imprimantă nu cred că se încadrează în aceste categorii;
- Înțeleg că în biserici nu trebuie să deranjezi credincioșii care se roagă și trebuie să îi respecți, dar eram singuri și nu deranjam pe nimeni;
- Și ultimul argument. După ce am plecat am căutat articole/păreri/poze din interior. Și există – multe.
Concluzie la aceasta idee:
Da, aș da o taxă sub forma de donație pentru întreținerea unei mănăstiri/muzeu/statuie/parc în schimbul unor informații detaliate, a unui ghidaj sau/și a unor fotografii. Am întrebat la intrare dacă are pliante sau cărți despre Snagov și a spus ca nu are.
Mă uit prin biserica, admir pictura și văd pe un perete ceva foarte ciudat. În unele zone apar niște semne, ca o pictură foarte veche, făcută în roșu. Personal mi-au venit în cap imagini cu oamenii din preistorie și desenele din peșteri. Mă întorc să o întreb pe domnișoară ce e cu desenele dar ia domnișoara de unde nu-i. Dispăruse din biserică. Înainte să vă faceți filme cu fantome și alte lucruri trebuie să vă spun că auzisem niște voci cât admiram eu. Observ piatră funerară a lui Vlad Țepeș, mai mă uit sa vad ce alte morminte mai sunt pe acolo și ieșim. Facem niște poze, dăm un ocol la biserică și cam asta a fost vizita.
Galerie foto
Concluzie
De fiecare data există întrebarea: Merită vizitat acest loc?
Răspunsul la întrebare este afirmativ. Dar trebuie să vă documentați foarte bine înainte pentru a înțelege importanța mănăstirii în dezvoltarea culturală a Țării Românești. Nu sunt eu mulțumit despre felul cum a descurs vizita mea la mănăstire dar nu trebuie trecut cu vederea faptul că reprezintă o parte foarte importantă în istoria acestei țări. La voi cum a mers vizita? Scrieți în comentarii.
Articole similare pe blog
Cetatea Făgăraș
Descoperiți obiectivul turisticCurtea Domnească din Târgoviște
Descoperiți obiectivul turisticCetatea Medievală a Severinului
Descoperiți obiectivul turisticMoreni
Descoperiți orașul