Curtea Domnească din Târgoviște

Introducere

Știam de mic faptul că orașul Târgoviște are foarte multe monumente istorice deoarece Târgoviște a fost capitala Valahiei timp de câteva secole. Dacă stau bine să mă gândesc cred că Târgoviște are cele mai multe obiective turistice din sudul tării (după București).

În acest articol voi încerca să descriu pe scurt Curtea Domnească. Se pot scrie cărți întregi doar despre acest obiectiv. Dacă doriți mai multe informații despre Curtea Domnească o să las linkuri către alte materiale la sfârșitul articolului.

Notă: majoritatea obiectivelor turistice din Curtea Domnească au intrat în renovare.

Cuprins

Informații utile

Adresa: Str. Calea Domnească 181, Târgoviște, Jud. Dâmbovița
E-mail: [email protected]

Program de vizitare
Luni: închis
Marti – Duminică:
– program de vară 9:00 – 18:30
– program de iarnă 9:00 – 17:00

Primăria Târgoviște
Str. Revoluției, Nr. 1-3, 130011 Târgoviște, Jud. Dâmbovița
Telefoane: 0040 245 611222; 0040 245 613928
Website: www.pmtgv.ro

Taxe și tarife

Taxa de intrare
Ansamblul Monumental „Curtea Domnească” – 12 RON
Pentru grupurile de elevi, studenţi şi pensionari se aplică o reducere de 50%.

Taxa pentru fotografiat
Pentru amatori: 15 RON/ora/aparat
Pentru profesioniști: 25 RON/ora/aparat

Taxa pentru filmat
Pentru amatori: 40 RON/ora/aparat
Pentru instituții profesionale
– 750,00 RON/ora/aparat pentru spații din exteriorul clădirilor
– 1500,00 RON/ora/aparat pentru spații interioare

Taxa pentru cercetari arheologice – 15,00 lei/mp.

Taxa pentru închiriere spații – 120,00 lei/h

Taxa ateliere si programe educative pentru copii si adolescenti – 5 lei/atelier

Istoric

Nu putem vorbi de istoria Curții Domnești dacă nu abordăm istoria localității. Pentru a înțelege mai bine am decis să realizez o axă a timpului.

Epoca neolitică, epoca bronzului și civilizația geto-dacă

Cercetările arheologice au arătat prezența locuitorilor în zonă încă din epoca neolitică. Au fost descoperite fragmente de ceramică care indică concentrarea populației în această regiune. În ceea ce privește civilizația geto-dacă, aceasta este evidențiată prin descoperiri monetare.

Civilizația veche românească și formarea orașului medieval

Prin descoperirea unor monede în cartierul Suseni se poate spune că locuitorii din zonă aveau legături comerciale cu sudul Dunării. Localitatea s-a dezvoltat datorită poziției geografice pe care o are, pe un drum comercial important care leagă Țara Românească de Transilvania. 

Un oraș medieval se poate dezvolta prin mai multe metode. La Târgoviște avem 2 metode principale: dezoltarea localității prin prezența unui târg care atrage meșteșugari și schimburi comerciale combinat cu importanța politică dată de apariția curții domnești. Curtea Domnească a dus la mutarea centrului politic la Târgoviște (au fost nevoiți să se mute aici și mulți boieri pentru a sta lângă domnie).

Epoca Mircea cel Bătrân

Există anumite dovezi că la Târgoviște au existat fortificații de lemn încă de pe vremea lui Vladislav I. 

În timpul lui Mircea cel Bătrân Curtea Domnească se dezvoltă intens. Acum sunt construite o casă domnească, 2 turnuri, biserica paraclis și ziduri de apărare realizate din bolovani de râu. Un lucru interesant este faptul că în timpul domniei se face tracerea capitalei de la Curtea de Argeș la Târgoviște.  

Totodată, din această perioadă datează și prima mențiune a orașului Târgoviște. Este vorba de memoriile de călătorie ale unui cruciat în care se spune: ” am fost și în Țara Românească, în cele 2 capitale ale ei care sunt numite Agrich (Argeș) și Turkoich ( Târgoviște). Mai sunt multe de spus despre această perioadă. Voi adăuga un singur element – hrisovul dat de Mihail (fiul lui Mircea cel Bătrân) în care numește Târgoviștea  „orașul domniei mele”.

Perioada Vlad Țepeș

Trei lucruri importante se desfășoară în timpul domniei lui Vlad Țepeș și au legătură cu Târgoviște. 

  1. Se construiește Turnul Chindiei (unele surse spun că acesta a fost început de tatăl lui);
  2. Bătălia contra lui Mehmed al II-lea dată în apropiere ( cu celebrul atac de noapte);
  3.  Pedepsirea târgoviștenilor prin tragerea în țeapă din cauza rolului avut de aceștia în moarte unui frate de-al lui Vlad Țepeș.

Curtea Domnească din Târgoviște în secolul XVI -lea

Târgoviște a reprezentat capitala domnitorilor care luptau contra Imperiului Otoman în timp ce București reprezenta capitala celor care erau supuși imperiului (era mai aproape de așa-zisa graniță si puteau fi controlați mai ușor).

Printre domnitorii care aduc o contribuție importantă dezvoltării orașului îi avem pe: Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, Pătrașcu cel Bun, Petru Cercel și Mihai Vireazu.

În acest secol se construiește mânăstirea Dealu, din apropierea Târgoviștei, locul unde sunt îngropați mai mulți domnitori și unde se află și capul lui Mihai Viteazu.

În timpul lui Neagoe Basarab se mută Mitropolia de la Curtea de Argeș la Târgoviște, unde va rămâne până la 1668.

Cel mai important aspect este dat de activitatea culturală care are o perioadă de înflorire. Aici se tipăresc primele cărți în slavonă de către călugărul Macarie  (1508). Alte cărți sunt tipărite în vremea domnitorului Radu Paisie sau a domnitorului Mircea Ciobanul.

În 1558 la Târgoviște revine diaconul Coresi care tipărește Triodul Penticostar.

Spre sfârșitul secolului se remarca domnia lui Mihai Viteazu și bătălia de la Târgoviște atunci când  orașul suferă daune importante. 

Matei Basarab și Curtea Domnească

Din punctul meu de vedere Matei Basarab este unul din domnitorii subevaluați la nivel de prezentare în istorie. 

Știați că Matei Basarab a zidit 46 de biserici – cu una mai mult decât Ștefan cel Mare?

În timpul lui Matei Basarab  orașul traversează o perioadă remarcabilă. El mută capitala înapoi la Târgoviște în 1639. Reface și repară monumentele realizate de domnitorii anteriori. Ridică un sistem de apărarea lung de 5 km format dintr-un șant, mal de pământ și zid de lemn cu bastioane din 500 in 500 m. Fortificația are 5 porți de intrare care au denumiri în funcție de locația spre care merge drumul. 

Se refac casele domnești și zidurile interioare ale Curții Domnești. Acestea sunt prevăzute și cu o baie cu aburi.

Se reface și se extinde alimentarea cu apă a orașului (aceasta se face prin conducte de olane). Vizitatorii străini au afirmat că orașul avea între 20 000 și 40 000 de locuitori. 

Și viața culturală se dezvoltă, aici luând naștere primul așezământ umanist din Țara Românească ( Schola graeca et latina).

Un episod interesant se întâmplă la sfârșitul domniei lui Matei Basarab când trupele mercenare se revoltă și omoară mai mulți boieri. 

Ultima perioadă de glorie – Curtea Domnească în timpul lui Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu este ultimul domnitor care dă importanță orașului. Sunt refăcute casele boierești, sunt ctitorite alte clădiri de către boieri, este refăcută Biserica Mare Domnească.

În această perioadă Târgoviștea are aceleași privilegii ca și București, palatele domnești fiind la fel de impunătoare în ambele orașe.

După mazilirea domnitorului Târgoviște decade, este jefuit și incendiat de turci iar clădirile se deteriorează din cauza cutremurelor și sunt lăsate în paragină.

Și acum e timpul pentru o pauză. Trebuie să regândesc planul de a prezenta Curtea Domnească din Târgoviște. De ce zic asta? Până acum am scris aproximativ 25% din articol si cam 1% din ce se poate spune despre această atracție. Mai avem de vorbit despre Turnul Chindiei, Casele Domnești, Biserica Domnească, Biserica Sf. Vineri, Casa Dionisie Lupu, Casa Bălașa, Biserica Paraclis, ziduri, grădini, băi, porți etc.  Și nu pun la socoteală domnitori, legende, Muzeul Tiparului, cultură, religie (iar un articol separat la nivel de oraș)  și alte lucruri de acest fel.Vedeți cu ce mă confrunt aici? De aceea cred că voi aborda următorul plan: voi pune monumentele pe scurt, voi scoate secțiunea domnitorilor și voi face articole separate despre ei, voi face un articol separat despre Muzeul Tiparului și altul despre biserici și religie. Pfiu! Să revenim la ale noastre!

Casele domnești din Curtea Domnească de la Târgoviște

De ce am spus casele domnești? Pentru că sunt mai multe. Prima casă a fost realizată în timpul lui Mircea cel Bătrân. Este o structură destul de mare cu o suprafață de 32mx29m. Ceea ce este interesant este faptul că această structură diferă de construcțiile de la Curtea de Argeș. A fost realizată de un meșter venit din vest care a impus un stil occidental  structurii. 

Casa era masivă, având o încăpere de 6×12 m care era folosită pentru ceremonii și adunări ale sfatului domnesc.

Tehnica de construcție este destul de specială. Zidurile erau făcute din lespezi de râu și cărămidă, cărămida fiind folosită pentru a stabiliza piatra de râu. Tot pentru stabilitate colțurile erau întărite de piatră fasonată. Acoperișul era făcut din lemn (șiță).

O altă casă domnească a fost construită de Petru Cercel. El a construit o casă domnească cu etaj care îmbina principiile arhitecturii renascentiste cu tradiția locală. La parter exista sala unde se desfășurau sfaturile domnești iar la etaj era apartamentul de locuit al voievodului și al familiei sale. Accesul la etaj se făcea doar printr-o scară aflată în exterior. Partea interesantă este legată de tencuială. Tencuială interesantă? Da! În 1600 exteriorul era acoperit de tencuială subțire pe care era aplicată o zugrăveală roșie care imita procedeul așezării cărămizilor pe tencuială. Design de 1600.

În timpul lui Matei Basarab casele domnești sunt reamenajate fiind construite sobe în fiecare cameră. La casa construită în timpul lui Petru Cercel se adaugă un pridvor deschis către grădinile domnești.

După ce sunt arse din ordinul lui Grigore Ghica casele domnești din Curtea Domnească din Târgoviște sunt refăcute de către Constantin Brâcoveanu. Acesta adaugă un etaj casei construite pe timpul lui Mircea cel Bătrân și unește cele două case printr-un coridor median.  Se refac ziduri, bolți și pardoseli. Se tencuiește iar decorațiile interioare sunt refăcute în stil brâncovenesc. După domnia lui Brâncoveanu casele se deteriorează în timp.

Casele domnesti din Targoviste

Biserica paraclis

Prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost: ce înseamnă paraclis? Poate nu știți acest termen dar sigur ați auzit de alt termen – moliftă (este o slujbă specifică pentru cei vii). 

Această biserică este făcută de Mircea cel Bătrân și are anumite caracteristici care ies în evidență. 

Față de alte biserici construite în același  stil  în extremitatea vestică era construit un pridvor cu clopotniță deasupra. Un alt element distinctiv este reprezentat de intrarea prezentă pe latura de sud a naosului. Această intrare era folosită în special de dormitor. Ceea ce este interesant este faptul că pridvorul acestei biserici a fost folosit ca bază pentru construcția Turnului Chindiei.

Biserica a fost refăcută de Neagoe Basarab, Radu cel Mare și Constantin Brâncoveanu și s-a surpat în jurul anului 1840. A fost demolată în urma lucrărilor de restaurare făcute la Turnul Chindiei

Turnul Chindiei

A venit timpul să facem o scurtă descriere pentru Turnul Chindiei. Acesta este construit în timpul lui Vlad Țepeș (există anumite dovezi că turnul ar fi fost construit de Vlad Dracul – tatăl lui Vlad Țeăeș). Trebuie să vă spun un secret. Turnul pe care îl vedeți acum nu este de pe acea vreme. Turnul inițial era cu aproximativ 8 m mai mic (acum are 27 m) și nu avea scară de lemn. Accesul la turn se făcea printr-un pod de lemn care era în legătură cu casa domnească. Nu știu de ce dar mi-a venit în minte o scena din filmul regele Arthur. Cred că acolo am văzut un pod mobil mai interesant.

De-a lungul timpului a avut diverse roluri: turn de pază, turn de observare, închisoare. 

Cea mai interesantă poveste este legată de timpul în care turnul a avut rolul de ceasornic. Paul de Alep descrie foarte bine scena. Nu stau să îl citez – o să descriu din memorie. Se spune că atunci când se întuneca (în principiu după cină) gărzile băteau tobele și aprindeau o flacără în vârful turnului. Acesta era semnalul prin care se făcea cunoscut faptul că nu mai ai voie să mergi pe străzile orașului. Dacă erai prins pe străzi erai omorât. Dimineața se stingea lumina și se bateau tobele sau se trăgea cu tunul pentru a anunța locuitorii că restricția este ridicată.

Turnul a fost refăcut în sec XIX când se aduc și anumite modificări de natură neogotică. Se mai realizează restaurări și modificări în anii 1960 când ia forma actuală.

Turnul Chindiei - Curtea Domneasca din Targoviste
Biserica domneasca din Targoviste

Biserica Mare Domnească

Ctitoria lui Petru Cercel, biserica este construită în același timp cu cea de-a doua casă domnească.

Este o biserică în stil bizantin de tipul cruce greacă înscrisă la fel ca Biserica Domnească din Curtea de Argeș și are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. 

Monumentul se distinge prin proporțiile nemaiîntâlnite până atunci, conturul în exterior având 14×30 m. Nu o să vă încurc cu detalii  de genul, cum este construit naosul, cum sunt dispuși stâlpii sau ce formă are bolta. Aceste detalii le găsiți în diferite cărți pe care le puteți cumpăra la magazinul complexului sau puteți să mergeți la Centrul de Informare și să citiți acolo. Mă voi axa pe lucrurile interesante.

Primul lucru interesant pe care l-am găsit este prezența unui balcon (cafas) pe latura de apus. Acest balcon avea  2 roluri: primul rol era de a oferi un loc potrivit pentru ca Doamna țării să urmărească slujba (femeile nu aveau voie să intre în naos). Cel de-al 2-lea rol era faptul ca prin intermediul balconului și a unui culoar se facea legătura cu o ușă care dădea în casele domnești. Scara care urcă din naos la acest balcon are motive orientale de pe vremea lui Constatin Brâncoveanu.

Primul strat de pictură este de pe timpul lui Mihai Viteazu, dar mai interesantă este pictura din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

Constantin Zugravul a realizat o adevărată operă de artă a acelei epoci prin armonizarea culorilor și bogăția de detalii. Biserica se laudă că are cel mai mare număr de domnitori pictați într-o biserică: 8 . Îi avem pe Matei Basarab, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Radu Șerban, Șerban Cantacuzino, Radu Mihnea. În pictura din naos se remarcă o scenă destul de rară în pictura bisericească „Înmulțirea și împărțirea pâinilor și peștilor” dispusă pe balustrada cafasului. Un alt element interesant este faptul că în compoziția „Nuntă în Caana Galileiii” apar elemente ce fac parte dintr-o nuntă românească: taraf tradițional, costume populare și altele. Pictura este destul de ștearsă în general – trebuie să vă uitați cu atenție după detalii.

În această biserică a fost înmormântat inițial Matei Basarab, fiind mutat ulterior la Mânăstirea Arnota după jaful provocat de tătari. Cam atât în ceea ce privește informațiile de la acest monument. Există mai multe date dar și așa acest articol este destul de lung.

Biserica Sfânta Vineri

Biserica Sf. Vineri Targoviste

Această biserică nu este la fel de spectaculoasă ca Biserica Domnească. Anul ctitoriei este învăluit în mister. Există anumite dovezi că această biserică ar fi fost construită la mijlocul secolului XV. Ceea ce este interesant este altceva: inițial biserica nu a făcut parte din Curtea Domnească. A fost integrată în Curtea Domnească ca urmare a extinderii acesteia de către Petru Cercel. Apoi a ars, a fost reparată, a suferit daune la cutremure și iar reparată. Este destul de bine că a fost îngrijită deoarece multe surse spun că această biserică este unica din țară construită la mijlocul secolului XV care să conțină anumite tipuri de arhitectură.

Ea se aseamănă destul de mult cu biserica Paraclis : forma și existența unui turn cloporniță (este amintit până în 1804). Pronaosul adăpostește câteva morminte , dintre care și unul al soției lui Constantin Șerban (Doamna Bălașa).

Casa Doamnei Bălașa

Este amplasată în aproapierea bisericii Sf. Vineri și a fost construită în anul 1656 de către soția lui Constantin Șerban, doamna Bălașa. Avea ca destinație îngrijirea celor săraci și bolnavi.

Foișorul

Este construit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în anul 1698. Foișoarele și-au făcut apariția în arhitectura românească încă de pe vremea lui Matei Basarab, venind din zonele cu influență turcească. Avea mai multe camere pentru depozitarea alimentelor și tencuiala pictată cu motive florale.

Baia domnească

Baia domnească este de fapt o așa-zisă baie turcească. Este impropriu spus baie turcească deoarece sistemul a fost  moștenit de la romani. Este format din 3 încăperi din care în una din ele se găsea cazanul pentru fierberea apei. Aceasta a fost confundată mult timp cu baia orașului.

Grădinile domnești

Au fost situate pe locul actualului parc Chindia și au fost amenajate de Petru Cercel  după modelul celor din apus. Pe aleile din aceste curți Mihai Viteazu negociază tratatul cu solii împăratului Rudolf la Austriei. Constantin Brâncoveanu mărește aceste curți și adaugă foișorul.

Cismelele și aprovizionarea cu apă

Curtea a avut o cișmea încă de pe timpul lui Petru Cercel. Era aprovizionată cu apă venită din dealurile din apropiere prin țevi subterane din lemn sau din olane (pe vremea lui Matei Basarab). Urmele acestei cismele mai pot fi observate  în afara zidurilor de incintă.

Porțile și zidurile

În zona noastră majoritatea orașelor din acea perioadă nu aveau fortificații, apărarea fiind realizată în jurul Curților Domnești. Acestea aveau o suprafață mai mică și erau ușor de apărat. Zidurile se observă în special pe partea estică a complexului, ele fiind construite în diferite etape. Existau mai multe porți de intrare în curte, unele fiind încă vizibile (de exemplu poarta principală prin care se intră).

Legende

O da, legende ! Nu știu cum se face dar peste tot pe unde merg trebuie să fie o legendă despre un tunel secret. Dat fiind faptul că domnitorii care au avut reședința la Curtea Domnească din Târgoviște aveau nevoie de modalități de a evita capturarea în cazul unui asediu există o legendă care spune că ar fi anumite tuneluri între Curtea Domnească și Mânăstirea Dealu. 

O altă legendă spune că în aceste tuneluri Constantin Brâncoveanu ar fi ascuns o cărută plină cu aur. Nu știu cum se face dar la fiecare obiectiv turistic care are o legătură cu Constantin Brâncoveanu există ceva de genul aur în tunel, aur în ziduri etc. Și culmea unii chiar cred aceste lucruri.

Trecem de la aur la morminte. Există anumite mărturii/legende cum că mormântul lui Vlad Țepeș ar fi la bazele turnului Chindiei. Mă cam îndoiesc de acest lucru, mai ales că domnitorul nu a fost în relații foarte bune cu orășenii.

O altă legendă ține tot de turn, dar implică puțin romantism. Cred că cineva a fost inspirat de povestea din Romeo și Julieta și a lansat un zvon cum că dacă un cuplu nu se va destrăma niciodată dacă urcă împreună turnul. 

Ar mai fi o legendă dar implică aruncat de bani într-o groapă care ar aduce înțelepciune și bunătate asupra persoanei care face acest gest. Nu vreau să descriu așa ceva din 2 motive: aruncarea de bani nu duce la înțelepciune și bunătatea există sau nu în sufletul nostru nu e primită prin cine știe ce miracol de la un astfel de gest.

Poate mai sunt și alte legende. Momentan mă voi opri aici. E mai bine așa, altfel începem să visăm alte lucruri.

Cultură Curtea Domnească din Târgoviște

Am spus că voi aborda acest subiect într-un articol separat, dar trebuie să fac o mică remarcă. Târgoviștea a fost un loc atât de important pentru cultura acelor vremuri încât în incinta complexului se află Muzeul Tiparului unde sunt prezentate cărți vechi tipărite în diverse zone din țară.

Opinie/Vizită

O să iau o vizită de acum un an când nu știam informațiile pe care le știu acum. Așa pot să descriu mai ușor experiența unui turist normal. Pot spune că am vizitat complexul și în timpul săptămânii și în weekend. E de preferat să mergeți în timpul săptâmânii când sunt mai puțini turiști.

Ajungem la complex și căutăm un loc de parcare. Există locuri de parcare imediat lângă obiectivul turistic. Dacă nu găsiți puteți să încercați parcarea de la Parcul Chindiei (asta dacă pe viitor nu se închide accesul).

Coborâm din mașină și mergem spre intrare. Totul e destul de ordonat, cumperi bilete și te duci fix spre turn. Cam asta e atracția principală. Mergând pe acest sistem tocmai ce am omis anumite informații ce sunt scrise la intrare. Trecem pe lângă biserică pentru că na, turnul e mai înalt și vezi mai multe din el. Ajungem la turn și ne dăm seama că oamenii erau cam mici în acele vremuri: intrarea este destul de îngustă, la fel și scările. Se urcă cam 122 de trepte – cel puțin  atât am numărat eu. Normal că oamenii stau prea puțin să citească informațiile de pe perete sau nu stau să vadă cum erau pozițiile de tragere de la turn. Vârful turnului ar fi momentul în care ar trebui să observăm anumite detalii de genul: casele boierești, așezarea, grădinile, foișorul etc. Eu însă văd și alte lucruri: mânăstirea Dealu din departare sau turlele de biserică. Nu mă refer la bisericile din interiorul Curții Domnești ci bisericile din oraș. Și spre suprinderea mea nu se mai terminau – eu am numărat în jur de 12 numai din turn. 

Ne fixăm următoarea oprire – casele boierești. Dacă nu ești atent sigur vei rata biserica paraclis, Și eu am ratat-o la primele vizite până am observat că la baza turnului e ceva sub formă de treflă. După am stat să citesc ce scrie pe tăblițele cu informații. Mergem prin ruinele caselor boierești. Mie mi se par cam mici. Problema e că eu am impresia că toate structurile care nu sunt complete sunt mai mici decât arată realitatea. Poți să cobori la subsol unde găsești și alte informații scrise.

Apoi trecem spre Biserica Domnească. Ce o să vadă un turist obișnuit? Păi o să vadă o biserică mare cu pictură ștearsă. Nimeni nu prea stă să vadă ce și cum în ceea ce privește pictura iar la o primă impresie biserica e cam sărăcăcioasă. După ce ieșim din biserică se face o alee spre stânga. Acolo găsem alte obiective gen Muzeul Tiparului, biserica mică sau bolnița. În majoritatea timpului cei care vizitează oamenii nu prea vizitează aceste obiective. Cam așa s-a întâmplat și la vizitele mele. De foarte puține ori am făcut vizita completă.

Așa se termină vizita. Se poate face foarte rapid dacă nu știi să cauți detaliile sau să legi obiectivele cu povestea.

Galerie Foto

Obiective în zonă

Sunt foarte multe obiective turistice în Târgoviște. Eu vă voi da anumite sugestii de obiective turistice din zonă.

Muzeul de Istorie

Muzeul de Artă

Muzeul Poliției

Mânăstirea Stelea

Grădina Zoologică

Concluzie

Târgoviștea este un oraș frumos care merită să fie vizitat. Curtea Domnească este , din punctul meu de vedere mult subevaluată de turiști. Este foarte interesant să îți faci timp să vizitezi toate obiectivele turistice și să cunoști povestea din spatele clădirilor. Altfel avem doar renumele dat de turnul Chindiei și priveliștea din vârful lui.

Alte articole prezente pe site
Manastirea Snagov - Turle
Mânăstirea Snagov
cetatea fagaras
Cetatea Fagaras
Moreni peisaj
Moreni
Stana lui Burnei Fagaras
Traseu Moldoveanu