Muzeul memorial Mihail Kogălniceanu din Iași
Introducere
În zona în care se află Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu se află mai multe case memoriale și muzee. Nu am avut timp să mergem la toate și am fost nevoiți să alegem în funcție de importanță. Cum de Kogălniceanu mai auzisem unele informații, am ales acest muzeu. Cu această ocazie mi-am dat seama că informațiile pe care le știam reprezentau doar o frântură din viața istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului și omului politic Mihail Kogălniceanu.
Informații utile
Adresa: Strada Mihail Kogălniceanu Nr. 11;
Program: Marți-Sâmbătă - 10:00-17:00;
Preț: 8 Lei;
Parcare: Nu;
Telefon: 0232 258 422;
Taxa ghidaj: 30 lei.
Despre Mihail Kogălniceanu
Despre viața lui Mihail Kogălniceanu se pot scrie cărți. Pe scurt se poate afirma că Mihail Kogălniceanu a fost un om politic, avocat, istoric și publicist român. Dar această afirmație nu spune faptul că Kogălniceanu a fost prezent la toate evenimentele importante petrecute în Moldova, Principatele Unite și ulterior în Regatul României.
Ceea ce voi scrie eu aici este un rezumat. Nu pot vorbi despre vizita la Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu fără să vorbesc de persoana în cauză. Să o luăm cu începuturile.
Kogălniceanu făcea parte dintr-o familie de boieri moldoveni fiind fiul Vornicului Ilie Kogălniceanu și strănepotul lui Constantin Kogălniceanu. Foarte multe persoane nu vor acorda o mare atenție acestor date. Însă ele spun două lucruri importante:
- făcea parte dintr-o familie de mari boieri;
- Constantin Kogălniceanu a semnat documentul emis de Constantin Mavrocordat prin care se desființa iobăgia țăranilor în Moldova.
Pe scurt, Mihail provenea dintr-o familie de boieri care lupta pentru țărani.
El își face studiile în străinătate, prima oară la Paris, apoi la Berlin unde face cunoștința și leagă prietenii cu mulți profesori și personalități din lumea liberală a Europei. I-a cunoscut pe Vasile Alecsandri, Costache Negri, A.I.Cuza, Costache Negruzzi, Ghica, Bălcescu, Rosetti și mulți alții.
În 1848, Kogălniceanu publică „Dorințele partidei naționale din Moldova”, un act radical pentru acea vreme, în care se cerea printre altele: egalitate politică și civilă, instrucțiune gratuită, secularizarea averilor mănăstirești închinate, desființarea rangurilor și privilegiilor, împroprietărirea țăranilor, eliberarea robilor țigani particulari și unirea Moldovei cu Țara Românească.
Obiectivele scrise mai sus vor ghida în viitor viața omului politic Mihail Kogălniceanu.
Primul pas făcut a fost elaborarea legislației pentru eliberarea din robie a romilor.
A urmat participarea (cu rol decisiv) la Divanul prin care se elimina privilegiile și rangurile boierești. Prin aceasta se impune printre altele eliminarea scutirii de la taxe și egalitatea în fața legii.
În cadrul Divanului în care se decidea dacă Moldova se unește cu Țara Românească, Kogălniceanu a reușit să îl promoveze pe Cuza ca domn în Moldova. Din această cauză pentru un scurt timp a fost pus preț pe capul lui de către opozanți.
În timpul domniei lui Cuza, Kogălniceanu a fost de mai multe ori liderul cabinetului Principatelor Unite. În această postură a fost responsabil pentru realizarea unor reforme importante în statul român. Dintre acestea cele mai importante sunt secularizarea averilor mănăstirești și reforma agrară.
Un alt pas important pentru realizarea obiectivelor propuse a fost înființarea Partidului Național Liberal, acțiune la care Kogălniceanu a participat activ.
Ultimele două mari evenimente la care Kogălniceanu a participat activ a fost Declararea Independenței din 1877 și congresul de la Berlin prin care se recunoștea acest fapt.
După cum se poate observa viața lui Kogălniceanu a fost una activă, el participând la toate evenimentele importante petrecute pe plaiurile mioritice în acea perioadă de timp.
Descriere - Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu
Casa de pe strada Mihail Kogălniceanu nr.11 a fost construită la începutul secolului al XIX - lea. Kogălniceanu fiind un membru al boierimii, în interiorul ei s-a încercat reconstituirea modului în care era aranjată o casă boierească din acea perioadă.
Astfel, au fost amenajate un număr de șase încăperi: camera de primire, dormitorul, salonul doamnei, sufrageria, holul și biroul.
Mobilierul este foarte variat. Avem mobilier realizat în stilurile oriental, renascentist, Biedermeier, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Napoleon al III-lea, mobilierul din lemn dorat și cu împletitură din pai.
Pe lângă acesta avem vase din porțelan de Sevres, tablouri, candelabre, sfeșnice, covoare și alte obiecte, unele fiind decorate cu monograma lui Mihail Kogălniceanu. Printre acestea se numără sigiliul cu monogramă, servieta de diplomat cu cifru și cutia pentru pălării.
În interiorul muzeului se găsesc obiecte care au aparținut soției (Ecaterina Kogălniceanu) precum costumul popular și bijuterii.
Prin această suită de obiecte în muzeu se încearcă reconstituirea modului în care a trăit omul politic Mihail Kogălniceanu.
Să vedem cum a decurs vizita.
Vizită/Opinie
După ce am trecut de Muzeul Poni-Cernătescu (din păcate nu am avut timp să intrăm) am ajuns în fața Muzeului Memorial Mihail Kogălniceanu. Casa era ascunsă de copaci și verdeață dar, în același timp, era destul de bine semnalizată.
Curtea este destul de mică, în interior fiind amplasat un bust al omului politic. Când să intrăm o doamnă de acolo ne-a întrebat dacă am venit după materiale. Erau niște materiale de construcții pe jos (cred că au făcut ceva renovare sau amenajare), dar după ce am întrebat dacă putem vizita muzeul doamna ne-a poftit înăuntru.
Cum un ghidaj nu costa cât o avere ca la alte muzee din țară am optat pentru un tur ghidat. Și nu am făcut rău. Deși există informații afișate pe plăcuțele, am descoperit că e mult mai ușor să primim informații detaliate despre obiectele din fiecare cameră.
Nu pot spune că a fost o poveste care să mă de-a pe spate, dar pentru mine a fost important că am putut să pun întrebări când eram curios sau nu înțelegeam ceva.
Un lucru care mi-a rămas în cap a fost faptul că această casă a fost amenajată așa cum au crezut muzeografii că ar fi arătat o casă din acea perioadă. Există unele lucruri care nu au fost refăcute (de exemplu modul prin care se încălzea casa).
La sfârșit am fost invitați să ascultăm un discurs al lui Kogălniceanu, realizat într-un mod foarte interesant: a fost invitat un actor care seamănă cu omul politic, acesta a fost filmat citind discursul, fiind proiectat apoi printr-o imagine 3d care îți dă impresia că stai față în față cu personajul principal.
În momentul vizitei, pe gard erau puse informații despre generația pașoptistă care a dus la realizarea Unirii Moldovei cu Țara Românească.
Galerie foto
Concluzii
Pentru mine casa Kogălniceanu din Iași reprezintă modul ideal de amenajare și prezentare a unei personalități românești pentru un turist. Nu sunt de specialitate să știu dacă tot mobilierul este în concordanță cu epoca sau modul în care era aranjat în acea perioadă (deși bănuiesc că este). Chiar dacă s-ar lua unele libertăți artistice, le-as considera benefice dacă acestea aduc un plus valoare în prezentarea gândită.