Traseu spre Crucea Caraiman
Introducere
Am făcut acest traseu de foarte multe ori și nu e un traseu care să fie în topul preferințelor mele. Niște prieteni mi-au spus că vor să meargă pe munte. Cum aveau experiență mai deloc am decis să le temperez dorința de a merge pe Jepii Mici și le-am propus un traseu mult mai ușor, care să aibă priveliște. Nu recomand traseul acesta începătorilor, mai ales dacă nu știți cum vă comportați pe zonele expuse, dar era varianta mai bună decât să îi adun cu fărașul de pe Jepi. Să vedem ce a ieșit!
Cuprins
Cuprins
- 1.Introducere
- 2. Informații utile
- 3. Echipament necesar pe munte
- 4.Vremea Crucea Caraiman
- 5. Drumul până la parcarea de lângă Cabana Piatra Arsă
- 6. Secțiune: Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele
- 7. Cabana Babele- Cabana Caraiman
- 8. Brâna Mare a Caraimanului
- 9. Cum și de ce a fost ridicată Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman
- 10. Unde putem merge de aici, de la Crucea Eroilor?
- 11. Drumul de întoarcere la parcarea de la Piatra Arsă
- 12. Galerie foto
- 13. Concluzie
- 14. Alte trasee in zona
Informații utile
Lungime traseu: aprox. 12 km;
Dificultate traseu: ușor/mediu;
Durata traseu: 4-5 ore (poate dura 6 ore pentru începători cu pauze multe și poze);
Parcare la punctul de plecare: da (foarte aglomerată în weekend);
Surse de apă: da;
Diferența de altitudine: aprox. 300 m;
Marcaj multiplu: cruce albastră, punct albastru, cruce roșie (vedeți secțiunile pentru detalii);
De ce avem nevoie pentru un traseu spre Crucea Caraiman?
Înainte de a pleca la drum trebuie să punem tot ce este necesar pentru a avea o excursie fără evenimente neplăcute. În continuare am alcătuit o listă cu echipamentul necesar pe munte atunci când plecăm pe trasee care se pot face într-o zi. Să nu uităm o mașină – esențial pentru începerea acestei aventuri.
- Bocanci impermeabili – sunt foarte utili pentru a va feri de accidentări sau în cazul în care vă prinde ploaia pe traseu;
- Îmbrăcăminte – în funcție de sezon. Trebuie să aveți minim un rând de schimburi la voi. Nu folosiți haine din bumbac – se usucă greu;
- Rucsac – în funcție de tipul de traseu ales puteți lua un rucsac mic (10-20 l ) pentru turele scurte sau în rucsac mai mare (25-40l ) pentru turele care durează întreaga zi;
- Apă – minim 2 l de apă. Eu mai iau și 2 sticle de băuturi energizante cu minerale;
- Hrană: încercați să luați fructe, ciocolata și produse care se digeră ușor. Opinie personală: nu mâncați în momentul în care urcați – încercați dacă este posibil să așteptați până se termină ascensiunea;
- Hartă, busolă pentru orientare în cazul în care nu mai vedeți poteca;
- Frontale sau lanterne. Eu prefer o frontală pentru a avea mâinile libere;
- Telefon mobil și baterii externe pentru comunicare în caz de primejdie;
- Trusă de prim ajutor – în cazul în care vă accidentați. Este util să știți ce există în trusa respectivă și cum se folosește;
- Protecție solară formată din pălărie, ochelari de soare și cremă de protecție. Soarele este foarte periculos la munte chiar dacă nu vă dați seama de intensitatea razelor solare;
- Bețe de trekking – nu sunt un fan al lor dar pot să recunosc că pe anumite porțiuni de traseu sunt utile;
- Briceag multifuncțional pentru diverse situații;
Voi completa lista în cazul în care mă voi confrunta cu probleme care necesită și alte ustensile.
Vremea Crucea Caraiman
Drumul până la parcarea de lângă Cabana Piatra Arsă
Drumul până la cabana Piatra Arsă este cel clasic, cunoscut de foarte multă lume așa cum a reieșit de pe traseu. Pe scurt mergem până la intrarea din Sinaia (pe Valea Prahovei) și luăm drumul de Târgoviște. După ce urcăm niște serpentine o luăm spre Cabana Dichiu. Las acest punct de reper pentru că aici luăm drumul spre dreapta pentru a ajunge în parcarea de la Piatra Arsă. Până la cabană mai e puțin de mers dar nu este necesar să ajungem acolo.
Ei bine noi am fost în weekend. Deși am spus că ar trebui să se plece de dimineață, nu s-a reușit acest lucru.
În momentul în care am ajuns în parcare am descoperit că .....e plină ochi. De fapt se vedea din depărtare șirul de mașini. Am parcat și noi pe unde am putut, ne-am echipat și am plecat la drum.
Secțiune: Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele
Durata: 45 minute - 1 oră;
Este o porțiune din autostrada de pe Bucegi, așa cum o numesc eu. În principiu este un drum pe care urci încet spre Babele. Peisajul nu pot spune că este extraordinar dar nici urât nu este (cel puțin pentru cei care nu au văzut muntele).
Ajungem în fața unui delușor. Aici există mai multe variante de a aborda traseul:
- o iei în sus - pieptiș. Sunt mulți care fac asta și se dau zmei. Dacă nu aveți antrenament și vă propuneți un traseu mai lung nu recomand așa ceva. O să rămâneți fără suflu și fără moral pe la jumătatea urcării;
- o iei pe serpentine și îți blestemi zilele din cauza plictiselii;
- o iei pe prima turnantă, apoi mergi pe potecă într-o urcare mai simplă. În acest fel ocolești parțial delușorul.
Urmează o parte de drum afectată de torenți. S-au făcut niște șanțuri de toată frumusețea (nu că ar conta - oricum nu mergi cu mașina pe acolo). Peisajul e plin de tufe de jnepeni (jepi) și flori dacă mergeți în anotimpul potrivit.
Pe nesimțite ajungem la Cabana Babele.
Cabana Babele- Cabana Caraiman
Durata: 45 min - 1 oră;
Marcaj: Cruce albastră ;
Teoretic traseul pleacă din apropierea telecabinei , dar sunt atât de multe potecuțe încât ar trebui să mergeți puțin mai la vale pentru a lua poteca potrivită.
Noi am decis să umblăm puțin brambura pe platou. Știu că nu e bine și nu recomand dar vremea era frumoasă și voiam să ajungem într-un loc unde se pot face poze cu cabana și cu valea Prahovei în siguranță.
Am mers paralel cu traseul pe care merge și telecabina, apoi am virat puțin spre stânga. Am ajuns aproape de locul unde știam că se fac poze frumoase, s-a făcut ședința foto și am început coborârea spre valea Jepilor.
După un drum scurt, unde ar trebui să fim atenți și pe unde călcăm, am ajuns la cabana Caraiman.
Am uitat să spun: această variantă de traseu este cea grea și ar fi de preferat să urcăm pe ea, nu să coborâm.
Brâna Mare a Caraimanului
Durata: 1 oră - 1 ora și 15 minute;
Marcaj: punct albastru ;
Și începem să urcăm. Aceasta va fi cea mai grea porțiune din traseu, cu zone expuse în care trebuie să vă folosiți de lanțuri. Veți avea parte de o priveliște superbă spre Valea Prahovei, fiind însă de preferat să aveți grijă pe unde mergeți și să faceți poze cu ochiul, nu cu aparatul.
Pentru mulți începători, porțiunea de mijloc a acestei secțiuni va fi cea mai grea. Poteca este destul de îngustă, iar dacă sunteți și mici de înălțime veți avea unele probleme cu apucatul lanțului de siguranță.
Dacă tot a venit vorba de lanțuri, vă rog să le folosiți. Mai ales că pe acest traseu am văzut foarte multă lume cu adidași de alergat sau cu talpă fără aderență. Nu trebuie să vă speriați și e de preferat să puneți piciorul cu încredere pe pământ dar vă rog să va ajutați de elementele fixate.
Spre sfârșit poteca devine mai puțin expusă și cu o înclinație mult mai mică.
În curând veți vedea Crucea și drumul de întoarcere.
Cum și de ce a fost ridicată Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman
La cruce am făcut pauză. M-am decis să fac o mică pauză și aici pe blog și să vă spun câteva cuvinte despre acest obiectiv turistic. În primul rând vreau să punctez că ceea ce voi scrie aici este doar un rezumat. Sunt foarte multe informații despre Crucea de pe Caraiman și nu pot aprofunda în câteva rânduri.
Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman este un monument istoric construit în perioada interbelică (1924-1928) în cinstea soldaților români care au luptat în Primul Război Mondial. Numele oficial al monumentului este Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial.
Există mai multe legende și zvonuri în ceea ce privește această construcție. Prima legendă este legată de modul în care s-a decis construirea monumentului: visul Reginei Maria în care se arătau munții acoperiți de sângele eroilor. Adevărul este un pic mai lumesc, fiind legat de inițiativa unui comitet din Bușteni, urmând rețeta clasică prin care se realizau astfel de monumente.
De unde provine materia primă?
Cred că vă puneți întrebarea cum a fost construită Crucea. Primul obstacol care trebuia depășit este legat de materiale. Aici există încă o dezbatere în ceea ce privește proveniența fierului, cel mai probabil acesta fiind luat de la Reșița printr-o convenție în care CFR dădea fier vechi de la diverse obiecte distruse în război și primea utilaje sau alte elemente necesare.
Cum au ajuns materialele pe munte?
O parte din drum era realizată cu funicularul până la cantonul Jepi. Aici erau descărcate din mers (gen se tăia sfoara - linia nu se oprea) și erau transportate de voluntari până la locul unde se construia monumentul.
Cum a fost iluminat?
La început era iluminat cu ajutorul unui generator electric. Ca urmare a diverselor divergențe, în perioada interbelică Crucea era iluminată în anumite zile. În 1966-1967 se realizează o restaurare, moment în care se trage un cablu subteran de la Babele până la Cruce.
Cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan?
În primul rând, eu nu consider crucea ca fiind pe un vârf. Dar cei de la Guinness World Records au considerat acest lucru și au pus crucea în Cartea Recordurilor.
Unde putem merge de aici, de la Crucea Eroilor?
Avem următoarele trasee:
- Crucea roșie care ajunge la cabana Babele dar ajunge și pe drumul spre cabana Omu (traseul care trece prin Vârful Caraiman);
- Punct albastru care merge spre cabana Caraiman și apoi continuă spre cabana Piatra Arsă. Și la Caraiman și la Piatra Arsă sunt numeroase trasee ce pot fi abordate.
Drumul de întoarcere la parcarea de la Piatra Arsă
Durata: aprox .2 ore mers lejer;
Marcaj: cruce roșie ;
Drumul de întoarcere este mai lejer. După o scurtă urcare în apropierea vârfului Caraiman, urmează o coborâre lungă până aproape de Sfinx. Pe acest traseu există o vale unde poți găsi zăpadă și în iulie.
Când am trecut prin acel loc era o bătaie cu zăpadă în toată regula între copii și părinți. Acum să nu vă așteptați să fie cea mai curată zăpadă din lume. Dar puțin noroi nu cred ca a omorât pe nimeni.
Am trecut de această porțiune și ne-am îndreptat spre Sfinx. Acolo lume multă la poze din toate părțile posibile. Nu am vrut să mă uit la încălțăminte dar am văzut sandale și papuci. Am înțeles eu că în zona Babe-Sfinx e destul de mult nisip dar nu cred că trebuie confundat muntele cu o plajă.
De fapt acele încălțări și-au dovedit aderența când niște femei, între Sfinx și Babe, au avut nevoie de ajutor să treacă peste o porțiune un pic mai alunecoasă. Mă întreb cum pot unii să se accidenteze pe acel traseu...am găsit răspunsul.
Drumul până la parcare a fost unul normal, fără evenimente. La parcare a fost un eveniment totuși: am văzut coada kilometrică de mașini și am zis încă odată - Nu se merge în weekend pe acolo!
Galerie foto
Concluzie
Traseu destul de simplu cu peisaje frumoase. Aveți grijă la vreme și la încălțări. E de preferat să urcați pe Brâna Caraiman și să coborâți pe traseul clasic.
Dacă nu doriți aglomerație e de preferat să nu mergeți în weekend.