Cetatea medievală a Severinului

Introducere

Știam că a existat o cetate la Dobeta-Turnu Severin din cărțile de istorie. Când am făcut programul și am căutat obiective din zona Banatului era să nu o pun în plan – există foarte puține informații sau articole despre ea. Mi-am zis că un articol în plus nu strică. Să vedem ce am descoperit.

Informații utile

Locație: Bulevardul Dunărea, Drobeta-Turnu-Severin;

Intrare: gratis;

Ore de vizitare: 09-21;

Telefon: 0352 409 008.

Istoric

Nu se poate să nu găsesc anumite informații care se bat cap în cap. Să zicem doar că anul în care s-a ridicat cetatea este uitat în negura anilor. Se spune că la început a fost aici un fort de apărare construit pe vremea lui Ladislau I pentru a se opri năvălirile cumanilor și pecinegilor. Prima mențiune de Ban de Severin (conducător al regiunii) este în 1233 când unii consideră anul de naștere a cetății sub numele de Severinopolis.

Numele cetății

Când vine vorba de numele cetății găsim alt mister. Există 3 mari teoriii cu privire la acest nume:

  1. Numele este venit de la împăratul roman Septimius Severus care a ridicat localitatea la grad de colonie. În acest fel cetățenii de aici aveau aceleași drepturi cu cei din Roma;
  2. Numele vine de la Sfântul Severin de Noricum – Sfânt Catolic;
  3. Numele vine de la cuvântul din limba slavă “severnâi” – adică din nord sau nordic.

Dacă ne uităm atent putem să observăm că fiecare denumire ar putea să vină dintr-o anumită perioadă din istorie. În ordinea prezentată este perioada romană a localității, perioada ungară și perioada de comflict cu țaratul Bulgariei. Personal cred că numele vine de la romani, fiind o continuitate în timp a numelui din acea perioadă.

Prin 1241 zona a fost devastată de către un detașament mongol care se afla în drum spre Ungaria. După această tragedie regele Ungariei decide să fortifice și mai bine zona și aduce, pentru realizarea acestui deziderat, pe cavalerii ioaniti.

Diploma cavalerilor ioaniți

Este un document destul de important în istoria României deoarece arată ce formațiuni statale existau la sud de munții Carpați (mai exact prin Banatul Severinului). Întâi să fac o mică paranteză. Banatul Severinului cuprindea și Oltenia de astăzi. De aceea sunt incluse formațiuni statale din Țara Românească.

Pe scurt ce zice această diplomă. Spune că dă ioaniților toată Țara Severinului împreună cu cnezatele lui Ioan și Farcaș. Ce este exceptat de la această regulă este cnezatul voievodului Litovoi care își păstrează independența.

Mai este ceva interesant. La încheiere se spune că se dă cu aceleeași obligații toată Cumania în afara voievodatului lui Seneslau. De aici eu presupun că a fost dat spre folosință tot teritoriul Țării Românești.

Mai există și alte documente cu privire la prezența cavalerilor ioaniți în zonă, în unul vorbindu-se și de rebeliunea lui Litovoi care sfârșește tragic.

Basarab I și Mircea cel Bătrân

De la moartea lui Litovoi cetatea a fost motiv de dispută între valahi, bulgari și unguri. Se fac și se desfac alianțe, se duc războaie, cetatea fiind în centrul acestor evenimente. Pe noi ne interesează 2 personaje principale

Primul este Basarab I care cucerește cetatea. În urma unor înfrângeri suferite de aliatul lui, țarul Bulgariei, în fața sârbilor, Basarab se vede atacat de Carol Robert de Anjou. Cetatea Severinului este cucerită foarte rapid, Basarab fiind surprins de atacul regelui. El chiar încearcă o pace în care oferă în jur de 1 tonă de argint, fiii trimiși ca garanție și tribut (oare unde am mai auzit chestii de genul acesta – a da, la turci). Este refuzat. Îl atacă pe rege pe drumul de întoarcere la Posada (mai multe teorii unde ar fi această Posada )  și mai pe scurt îl bate măr. În felul acesta Țara Românească evită să fie cucerită de regatul maghiar. 

Cetatea își schimbă proprietarii de mai multe ori. Aparține și de Țara Românească și de Ungaria.

Un lucru important de menționat este întâlnirea de la Severin dintre Mircea și Sigismund. Deși teoretic aici se încheie o alianță, din cauza unor cerințe prea mari ale lui Sigismund, Mircea reînnoiește și tratatul de alianță cu Polonia care era ostilă regelui maghiar.

Urmează o perioadă destul de zbuciumată. Ca să enumerăm câteva evenimente importante: îl avem pe Iancu de Hunedoara Ban de Severin, la un moment dat aici au fost aduși cavaleri teutoni care sfârșesc omorâți de Vlad Dracul, cetatea este atacată de mai mai multe și uneori și incendiată.

Cucerirea cetății de către otomani se face în timpul lui Soliman Magnificul ca urmare a slăbirii regatului ungar. Cetatea este distrusă parțial, de pe acea vreme rămânând doar donjonul sau Turnul lui Sever.

Religie

În ceea ce privește religia acestor meleaguri, în timpul în care cetatea Severinului a existat s-au petrecut unele lucruri interesante.

Un lucru foarte important este faptul că aici au funcționat, uneori și în paralel, o mitropolie ortodoxă și o episcopie catolică. Este un lucru destul de ciudat, dar se poate explica prin faptul că cetatea Severinului își schimba proprietarii destul de des, fiind și la Țara Românească (ortodoxă) și la Ungaria (catolică).

Să luăm cele 2 instituții pe rând. 

Episcopia catolică avea în epoca medievală 2 biserici și o capelă. Una se află chiar în cetatea Severinului și se presupune că a fost catedrală. O altă biserică se află în partea de vest a castrului roman. Aceea se presupune că a fost o biserică franciscană și este prezentată  ca „Ruinele Mitropoliei Severinului”. Este destul de ciudat. Teoria este următoarea: întâi a fost mânastire franciscană, apoi slujbele s-au desfășurate în rit ortodox. La 1 km distanță, în curtea liceului se află ruinele capelei ce a servit ca biserică pentru cimitir. Sunt consemnați 12 mitropoliți până la cucerirea cetății de către otomani.

Mitropolia ortodoxă a fost înființată pe timpul lui Vladislav iar primul mitropolit a fost Antim Critopulos. Un motiv pentru înființarea mitropoliei ar fi intrarea Banatului de Severin sub influența domnilor munteni. Teoretic au existat 2 mitropoliți: Antim Critopulos și Atanasie. De ce am spus teoretic? Pentru că nu se știe când a dispărut această mitropolie. Oficial, după moartea lui Atanasie, în 1403, nu mai este ales nici un mitropolit. O altă variantă este aceea că mitropolia se desființează în 1419, atunci când ungurii reiau posesiunea asupra Severinului. Există însă dovezi că mitropolia a fost mutată la Strehaia unde își încetează activitatea la o dată necunoscută ca urmare a invaziilor turcești.

Mai sunt câteva lucruri interesante de spus. În general este vorba de amestecul dintre religie și politică, practicat în ambele religii. Spre exemplu episcopia catolică era subordonată episcopiei maghiare de la Kalocsa (subordonata papei direct). Aceasta era în rivalitate cu o altă episcopie din Ungaria care era subordonată regelui. În ceea ce privește Mitropolia ortodoxă – ei bine aici e mai simplu – mitropolitul s-a revoltat contra patriarhului și a împaratului și a cam dispărut din peisaj.

Vizita

După un drum de câteva sute de km am ajuns și noi în Drobeta Turnu Severin. Nu am fost impresionați de oraș. Am decis să vizităm întâi cetatea. Drumul spre cetate este în modernizare așa că am parcat pe o străduță laterală și am luat-o la pas. Până ajungi la Cetatea Medievală a Severinului treci printr-un parc destul de neîngrijit.

În schimb zona de lângă cetate este renovată. Pe peretele de lângă intrarea de la cetate se află o cronologie despre Banatul de Severin. Sunt prezentate inclusiv imagini cu locuitorii de pe insula Ada Kaleh, imagini din Primul Război Mondial dar și vizite a diverse personalități.

Dacă ziua este toridă puteți să luați apă de la o cișmea aflată în partea de sud a cetății. Sau poate doriți să vedeți Dunărea care trece pe lângă cetate.

Intrăm în cetate. Din păcate la nivel de mod de vizitare există câteva carențe. Poate și din cauza oboselii am început să vizităm cetatea invers. Sau cel puțin așa ni s-a părut după cum erau ordonate plăcuțele informative. 

Până la urmă nu contează cum este vizitată dacă citiți informațiile de pe plăcuțe. Din punctul cel mai înalt se poate observa poziționarea strategică a cetății pe malul Dunării. Tot în centrul cetății există și ruinele bisericii catolice.

Ce m-a impresionat a fost curățenia din cetate. Nu am văzut o hârtie, rest de țigară….nimic. Peste tot erau panouri cu regulile de comportament în cetate și că nu este voie cu animale. Am uitat să spun – intrarea este gratuită.

Din punct de vedere al mărimii nu m-a impresionat. Mi s-a parut a fi un fel de fort mai mare – nu o cetate în toată regula. E adevărat că mai există un nivel al cetății vizibil , dar acesta din urmă nu este prea bine ieșit în relief. Din turnuri mai este prezent doar Turnul Donjon sau Turnul lui Sever. Locul unde au fost celelalt turnuri este marcat cu plăcuțe informative. Că tot a venit vorba de turnul lui Sever: se presupune că pe latura nordică a turnului există o cruce a ioaniților. Există persoane care au zis că au găsit-o. Noi nu am vazut-o așa că las o poză cu turnul și poate o găsiți voi (nu e glumă – și ghidul a zis că există dar unde e nu știe =)))  ).

Tot în zonă mai găsiți și un punct de informare turistică de unde puteți să cumpărați și diverse cărți.

Alte observații: în incintă mai există un mic muzeu.

Din punctul meu de vedere, prima impresie a fost că cetatea e „modernă”. După ce am citit că cetatea a fost făcută una cu pământul mi-am dat seama că nu prea avea cum să nu fie modernă – fiind necesară reconstrucția ei în mare parte.

Turnul lui Sever - vedere nord

Galerie Foto - Cetatea Severinului

Obiective in zona

Piciorul Podului lui Traian

Castrul Roman Drobeta

Muzeul Regiunii Porților de Fier

Chipul lui Decebal

Concluzii

Nu am ce să reproșez în ceea ce privește vizita la obiecivul turistic în sine. Este destul de bine organizat, informațiile se găsesc la tot pasul și sunt și persoane care pot ajuta cu informații.

Ceea ce m-a întristat este lipsa de curățenia din parcul de lângă. În fine – mă gândeam că pot avea și eu un obiectiv complet. 

Alte articole prezente pe site
Curtea Domnească Târgoviște
Cetatea Făgăraș
Mânăstirea Snagov